Notă: Îi rugăm pe colegii din media, care doresc să preia acest material pentru publicare, să introducă pe site-urile lor în mod obligatoriu acest comentariu introductiv, care indică exclusivitatea asupra textului în limba română, tradus pe cheltuiala redacției noastre din limba rusă.
În biserica Sfîntului Arhanghel Mihail din satul Voron-Lozovsk, raionul Khlevensky, vin mulţimi de pelerini ortodocşi din diferite colţuri ale ţării.
Biserica din acest sătuc, timp de 137 de ani de cînd a fost înfiinţată, a trecut prin multe – nenorociri legate de revoluţia roşie, atei care au închis-o şi jefuit-o, însă minunile au început să aibă loc în timpurile noastre. Acum trei ani în această biserică a izvorît prima icoană. Însă aceasta minute nu a durat mult.
Însă pe data de 25 mai au început să izvorască concomitent cîteva icoane, şi cel mai interesant, şi ustensiile liturgice bisericeşti pentru împărtăsire, coperta de metal a evangheliei şi două cruci de aramă au început să izvorască mir.
Preotul paroh, Diodor, povesteşte pelerinilor că biserica se renovează cu greu, de aceea deseori este nevoit să slujească în pronaus.
Biserica a fost construită în anul 1882. Pe timpuri acest sat era unul foarte bogat, cu o populaţie de peste 13 mii de oameni, iar terenurile locale au aparţinut strămoşilor scriitorului Ivan Bunin. După cum se pare, aceşti oameni au fost oameni buni, căci ţăranii de pe moşie niciodată nu au trăit în sărăcie, însă după revoluţie situaţia s-a schimbat radical.
Preotul local a fost executat cu brutalitate. A fost legat de păr de un cal care a fost gonit pînă în satul vecin. Astfel preotul a primit o moarte mucenicească.
Mai apoi au început crearea colhozurilor. În sat au apărut agitatori ai regimului pentru a îndemna lumea să intre în colhoz. Unul din aceştia îşi ţinea discursul înflăcărat urcat pe un scaun. Doi dintre slujitorii bisericii, Tihon şi Spiridon, încă ţinînd minte execuţia preotului, au decis să oprească acest agitator dîndu-l jos de pe scaun. Acesta a căzut jos, iar Spiridon a fost înşfăcat şi întemniţat. Iar mai apoi au închis şi biserica, însă nu au distrus-o ci au transformat-o într-un hambar pentru cereale.
Preotul paroh povesteşte că anterior a izvorît doar o icoană, periodic.
Însă pe 25 mai a observat la altar că veşmîntul de pe prestol era umed. Dimineaţa cînd a sosit – încă două cruci şi două potire erau acoperite cu mir. Crucile au fost aşezate pe o tava, care în curînd a fost umplută cu mir. Mai apoi a început să izvorască mir coperta de metal a evangheliei, şi o icoană a Femeilor Mironosiţe care recent a fost returnată bisericii. Această icoană a fost luată de un localnic pe timpurile cînd biserica era jefuită, iar ulterior unul din urmaşii acestuia a returnat-o bisericii.
Întrebat care e atitudinea sa privitor la minunea care se întîmplă, părintele a răspuns că orice minune e o mîngîiere înaintea unor necazuri. Este suficient să ne amintim despre anul 1941, cînd icoanele în masă izvorau mir în multe biserici din Moscova, iar despre aceste minuni s-a scris mult la acea vreme.
Sursa: https://gzt.ru/news/158917/
