Vrem să construim, să reparăm, să oferim produse de calitate, dar nu mai avem cu cine. Moldova face faţă cu greu valului de migraţiune, iar în ultimii ani, numărul specialiştilor calificaţi, care au plecat, s-a dublat.

Chiar dacă există mii de joburi disponibile, ducem o lipsă accentuată de profesionişti şi muncitori, dispuşi să le ocupe. Intrăm astăzi în culisele unui subiect tot mai dureros pentru ţara noastră – criza naţională de forţă de muncă, relatează Mesager / trm.md

Moldova, 33 de mii de kilometri pătraţi – a 35-a ţară ca mărime în Europa. Avem terenuri fertile, multe râuri şi peisaje desprinse din poveşti. Raiul pe pământ, ar zice mulţi străini, dar nu şi moldovenii, care din motive economice pleacă peste hotare.

Situaţia financiară, şomajul, lipsa locurilor de muncă, sărăcia, nivelul scăzut de trai – sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe tineri să plece din ţară în căutarea unei vieţi mai bune.

„Timp de doi ani de zile am pierdut 100 de cusătorese. La noi anual fac practica de producere peste 400 de persoane, cei care absolvesc şcolile profesionale. Practic nu se angajează nici unul”, susține angajatoarea Tamara Luchian.

„Avem 2-3 plecări pe săptămână, ultima vreme principalul motiv fiind plecarea peste hotare”, a afirmat angajatorul Victor Ciutac.

„Trebuie ceva de făcut pentru a majora salariile. Tinerii în primul rând caută locuri de muncă cu salarii mai înalte”, a menționat directoarea Agenției Naționale pentru Organizarea Forței de Muncă, Larisa Dogaru.

Cei care pleacă au între 25-40 de ani, majoritatea oameni cu o meserie, deci golul uriaş, lăsat acasă, nu e doar demografic, ci şi de productivitate. Studenţii ieşiţi de pe băncile universităţilor au nevoie de timp pentru a deprinde în practică meseria.

„Salariul care se plăteşte de către un agent economic privat tot trebuie să fie bazat pe productivitatea acestei persoane, pentru că nicio companie n-o să ţină o persoană care nu-i aduce valoare adăugată”, a afirmat șefa de direcție din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, Ana Gherganova.

Angajatorii sunt puşi în situaţia să se bată pentru aceeaşi oameni, iar unii dintre ei şi-au creat propriile mecanisme prin care să devină mai atractivi.
„Noi le oferim şi program mai flexibil, dacă au nevoie de asta, le oferim şi pachetul social, şi bonusuri le oferă compania, doar ca să vrea să lucreze şi să vină să lucreze”, a specificat angajatoarea Stela Ciorici.

„Investim în instruirea lor şi ulterior, când ating la un nivel mai experimentat, pleacă. Încercăm să prevenim acest lucru, anumite avansări să le facem mai rapid ca ei să fie motivaţi”, a declarat Victoria Ulinici, angajatoare.

Salariile mici şi condiţiile de muncă determină tot mai mulţi medici, pedagogi, ingineri, bucătari, croitori să plece. „Anul trecut am venit cu un nou regulament de salarizare a medicilor din sistemul de sănătate, prin care se stimulează angajarea tinerilor. O altă prioritate pentru noi este modernizarea instituţiilor de sănătate”, a afirmat ministra Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, Stela Grigoraș.

Cu strategii în a interesa tinerii să se angajeze s-a venit şi pe alte domenii. S-a ajuns la situaţia în care calificarea este mai puţin importantă, dorinţa de a munci prevalează.

Autorităţile spun că încearcă să oprească valul de migraţie a forţei de muncă prin elaborarea politicilor în domeniu. „La sfârşitul anului 2016 a fost aprobată o nouă strategie de ocupare a forţei de muncă, cu scopul creşterii numărului locurilor de muncă create, cu scopul îmbunătăţii capitalului uman şi îmbunătăţirii guvernării pieţii muncii, şi în scopul gestionării migraţiei forţei de muncă”, a mai spus Ana Gherganova.

Potrivit ANOFM, în Moldova sunt aproape 12 mii de locuri vacante de muncă, iar datele Biroului Național de Statistică indică aproape 45 de mii de şomeri. Zilnic totuşi din ţară pleacă aproximativ 100 moldoveni.