Ne căsătorim mai devreme ca în Europa, dar naştem mai puţin

Deşi moldovenii se căsătoresc mai devreme decît europenii, ei nu nasc mai mulţi copii. Astfel, după numărul de copii care îi revin unei femei (RTF), ţara noastră ocupă unul din ultimele locuri în lume (169 din 194).

Conform datelor Băncii Mondiale (2011), în mediu pe glob, unei femei îi revin 2,42 copii, în ţările UE – 1,57, iar în Moldova doar 1,46.

Asta în situaţia în care, pentru ca populaţia să nu scadă, fiecărei femei ar trebui să-i revină minimum 2 copii.

Lideri la acest capitol sunt ţările africane, în care se înregistrează cifre spectaculoase: Niger -7,0, Somalia -6,3, Zambia – 6,2 etc. Demografii demult au stabilit că nivelul de natalitate se află într-o dependenţă directă de nivelul de dezvoltare al ţării. Cei mai mulţi copii sunt născuţi în ţările mai sărace. Această situaţie este influenţată de neutilizarea contraceptivelor, vîrsta fragedă de căsătorie, factorii culturali etc. Dar, pe lîngă numărul mare de naşteri, în aceste ţări se înregistrează foarte multe decese atît la mame, cît şi la copiii născuţi.

Situaţia în Moldova

Conform datelor BNS, în 2012, în Moldova unei femei îi reveneau 1,28 copii. Din 1987 această cifră a fost în continuă scădere, cu o stabilizare (la nivel practic minim) la începutul anilor 2000.

Cifrele arată că în 2012, la 1000 de femei de vîrstă fertilă (15-49 ani) reveneau 40,5 de născuţi vii. În mediu, femeile din Moldova nasc la 23,7 ani.

În UE de ex., această vîrstă fiind de cca 30 ani. În mare măsură aceasta se datorează mentalității moldoveneşti. Astfel, pe de o parte, în conştiinţa colectivă persistă ideea că dacă un cuplu s-a căsătorit, atunci în scurt timp ar trebui să se nască şi primul copil. Această „presiune socială”, combinată cu dorinţa de a naşte „cît sunt tînără” cauzează naşteri la aceste vîrste. Apropo, statisticile confirmă cele spuse, indicînd că fiecare al doilea copil se naşte în primii 2 ani de căsătorie. Din păcate însă, multe tinere se limitează doar la o singură experienţă de acest gen, simţindu-se cu „datoria realizată”. Pe de altă parte, ce motivează tinerele să nască copii? Doar dorinţa de a-şi asigura continuitatea familiei?

Cum sunt tinerii motivaţi să nască

Dacă ar fi să analizăm legislaţia naţională, vom vedea că la moment îndemnizaţia unică pentru naşterea primului copil este de doar 2600 lei (2900 lei pentru fiecare din copiii următori), iar îndemnizaţia lunară constituie doar 30% din media veniturilor din ultimele 6 luni pînă la naşterea copilului. Adică persoana pleacă în concediul de îngrijire a copilului şi pierde 70% din venit, asta în situaţia în care familia s-a extins cu un membru. Cuantumul minim al îndemnizaţiei fiind doar de 300 lei. Este clar că aceste cifre mai mult descurajează decît motivează tinerii. Fără îndoială este necesar cel puţin de mărit acest procent. Spre ex., în România cuantumul îndemnizaţiei constituie 85% din media veniturilor, iar în Germania între 65 şi 100% (nu mai puţin însă de 300 euro). La fel trebuie de procedat cu îndemnizaţia la naştere, urmînd cel puţin exemplul Ucrainei, în care ea constituie 30 de minimuri de existenţă.

Cu toate că aceste lucruri sunt cunoscute şi discutate, reforme radicale care ar stimula natalitatea nu se observă. Iar analizînd prognozele ONU, în conformitate cu care către anul 2050, cu aceleaşi tendinţe de natalitate şi migraţiune, populaţia se va reduce cu 40%, înţelegem cît de urgente sunt aceste acţiuni.

Sursa: voceabasarabiei.net