Ca să-ţi spun chinurile de la Aiud trebuie să pornim de la izolări. Să dormi pe ciment, iarna, vă daţi seama! În 1957 eram în celulă cu un preot, Părintele Iov, din judeţul Arad, şi cu un contabil din Vrancea. Ne-au prins gardienii la rugăciune. Şi ne-au făcut raport, în urma căruia am fost pedepsiţi cu 10 zile de izolare. Şi acolo, ce se întîmpla? În ajunul Sărbătorilor, te băgau la izolare. Pe cei mai recalcitranţi. Îmi aduc aminte că atunci am fost băgaţi la izolare vreo 60 de inşi. Şi au venit doi procurori să viziteze celulele unde eram izolaţi.

Eu am raportat condiţiile în care stăteam. Ei mi-au răspuns că pereţii sînt curaţi şi că avem calorifere. De parcă ar fi funcţionat vreodată…

În timpul ăsta au murit doi din cei băgaţi la izolare. În ziua a opta. Atunci, ne-au dus la celulele noastre. N-am să uit cuvintele Părintelui Iov, care s-a aşezat în genunchi lîngă patul lui şi a spus:

„Mulţumescu-Ţi, Ţie, Doamne, că am suferit puţin pentru Tine!”

(Pr. Paulin Clapon – fragment de interviu, Revista Veghea nr. 4 din 2009)