alimente-nanotehnologie-webRoboteii cu substante nutriente

La inceput, ca tot ce s-a dezvoltat in domeniul alimentar, nanoalimentele au aparut ca „adjuvante”.

„Roboteii” aveau datoria sa hraneasca organismul uman cu mai multi nutrienti, sa dea mai mult gust alimentelor si sa tina mancarea proaspata mai mult timp. Dar, ca si in cazul E-urilor, a impiedica mancarea sa se strice este un proces contranaturii, care nu are un efect benefic asupra organismului. Sau da? „Deocamdata, nu exista nicio informatie care sa lege nanoalimentele de sanatatea organismului”, a declarat Birgit Gaiser, care a efectuat o cercetare pentru un doctorat la Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie.

Dioxidul de titan, care se gaseste in unele alimente si in produse cosmetice, si argintul, care se vinde ca supliment alimentar. Exista evidente ca o parte din aceste nanoparticule sau componente ale lor, cum sunt ionii de argint, care sunt toxici, pot migra din tractul intestinal, in sange, si de acolo la alte organe.”

Guma de mestecat cu nanoparticule

Nanoparticulele au intrat in alimentatie pe sest, in urma cu vreo zece ani. Acestea sunt particule mai mici decat celula rosie din sangele uman si se comporta ca niste minirobotei, fiind „programati” catre anumite actiuni. Insa, ce fac cu adevarat acesti  „robotei” odata ce se trezesc liberi prin organism, nu se stie.

Administratia Alimentelor si a Mediccamentelor din SUA (FDA), care trebuie sa aiba grija de sanatatea alimentara, nici macar nu are o lista cu produsele care contin nanotehnologie, dupa cum reiese din reportajul E Magazine. „In ce produse se gasesc nanoparticule cel mai adesea, in coloranti alimentari sau in aditivi?”, au intrebat reporterii. „FDA nu are o lista cu produsele alimentare care contin nanoparticule, asa ca nu putem raspunde la aceasta intrebare”, a spus Sebastian Cianci, de la FDA. Din investigatiile E Magazine, produsele in care se gasesc nanoparticule sunt suplimente nutritionale, pasta de dinti, guma de mestecat, produse din zahar caramelizat, inclusiv paine si fulgi de porumb (contin nanoparticule de carbon), M&M, Jello Banana Cream Pudding, Vanilla Milkshake Pop Tarts, Betty Crocker Whipped Cream Frosting, Nestle Original Coffee Creamer, si chiar apa purificata. Suplimentele nutritionale vin „echipate” cu nanoparticule de cupru, argint si fier. Nanoparticulele sunt folosite pentru purificarea apei, pentru obtinerea gelatinelor si in materialele de impachetat, pentru protectia la ultraviolete, impotriva formarii bacteriilor sau impotriva contaminarii cu diversi agenti daunatori aflati in mediul inconjurator. Dioxidul de titan se adauga produselor sub diferite forme: vopsele alimentare, pungi de plastic si hartie, pigmenti pentru pasta de dinti si in gumele de mestecat Mentos, Trident si Dentyne.

Ciocolata, ketchupul sau apa purificata sunt printre primele alimente care vor profita de nanotehnologii. Efectele asupra organismului nu se cunosc inca, cercetarile toxicologice fiind abia la inceput

Dupa ce a revolutionat domeniile informaticii, telecomunicatiilor si medicinei, nanotehnologia incepe sa cocheteze si cu industria alimentara. Desi se anunta drept ingredientele nelipsite ale viitorului, particulele liliputane din alimente nu sunt pe placul consumatorilor, dar nici al toxicologilor.Acestia atrag atentia ca nu exista inca suficiente teste asupra efectelor “nanoalimentelor” asupra organismului, pentru a da unda verde produselor bazate pe nanotehnologii.Masurand a miliarda parte dintr-un metru, nanoparticulele si-au gasit destul de iute locul in industria alimentara internationala. Ciocolata pentru slabit, ketchupul, uleiul, ceaiul chinezesc si bauturile energizante incluzind coenzima Q10 (utila pentru regenerarea celulelor) sint doar citeva exemple oferite de ziarul german “Die Welt” intr-un articol dedicat riscurilor introducerii nanoparticulelor in hrana de zi cu zi.Aplicatiile “nano” functioneaza la fel de bine si pentru suplimentele alimentare de genul capsulelor cu dioxid de siliciu, magneziu si calciu.Un risc important al folosirii nanotehnologiei in industria alimentara consta in faptul ca substantele reduse la dimensiuni “nano” isi modifica proprietatile.Astfel, un experiment recent a demonstrat in ce fel plaminii cobailor se inflameaza cind sint hraniti cu dioxid de titan de dimensiuni de 20 de nanometri, ceea ce nu se intimpla in cazul particulelor mai mari.

Citeşte şi:  Iadul BIOMETRIC! Lumea e pe punctul de a fi complet înrobită. VIDEO

Aceasta substanta este introdusa in pasta de dinti pentru albirea dintilor. O alta problema invocata de toxicologi este versatilitatea buclucaselor particule care ajung in singe, unde “se poate intimpla sa fie asimilate nu doar de fagocite, dar si de alte tipuri de celule”, potrivit unui raport elvetian, citat de “Die Welt”.

Citeşte şi:  Facebook, amendată cu 110 milioane de euro pentru că a furnizat informații înșelătoare

Ionii de argint sunt toxici

Industria nanotehnologica se asteapta sa creasca, in general, la 1000 de miliarde de dolari pana in 2015. Institutul European pentru Sanatatea si Protectia Consumatorilor a raportat ca numai pe piata nanomaterialelor folosite pentru impachetarea alimentelor se vor inregistra cresteri pana la 20 de miliarde de dolari pana in 2020. Este vorba de nanocleiuri folosite pentru etanseizarea sticlelor de plastic, nanoaluminiu pentru imbunatatirea clasicelor folii folosite deja in bucatarii, nanoargint, folosit ca antibacterial in unele cutii de depozitare a alimentelor, dar si la tacamuri, nanotitaniu, folosit la filtre pentru frigidere etc. „Nanoargintul elibereaza ioni, care pot ajunge in mancare”, spune Jennifer Sass, cercetator principal la Natural Resources Defense. „Ionii sunt toxici, ei sunt aceea care ucid bacteriile! Proprietatile nanoparticulelor nu sunt aceleasi care guverneaza fizica particulelor mari. Vorbim de mecanica cuantica.” E greu de spus cum influenteaza organismul, fara o cercetare minutioasa. Lantul McDonald’s este singurul care „nu agreeaza” nanoparticulele nici in produsele alimentare, nici pentru pungi, nici pentru jucarii. Dar este o exceptie!

Citeşte şi:  Camera video care revoluţionează era digitală

La finele anului trecut a fost modificat Regulamentul privind informarea consumatorului, în virtutea unei directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune o regulă în privinţa tuturor ingredientelor prezente sub formă de “nanomateriale fabricate”: trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor, denumirile acestora fiind urmate de cuvântul “nano” între paranteze – (NANO).

Prin “nanomaterial fabricat” se înţelege un ingredient produs prin nanotehnologie, ce conţine unul sau mai multe elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri.

Sursa: Santinela Ortodoxa