Ieşit la libertate după 24 de zile de arest în Penitenciarul nr. 13 din capitală, Vladimir Duplinschi şi-a zis că legea-i lege şi că dacă ar fi trebuit pedepsit, judecătorul ar fi putut să-l înveţe minte altfel. „Legea spune clar că ar fi putut să-mi ia ceva din casă sau să mă oblige să muncesc în folosul comunităţii. Judecătorul, însă, a ales să mă închidă alături de cei condamnaţi pentru omoruri şi tâlhării, băgaţi după gratii pentru 10, 12, 15 ani. Acum cred că şi magistratul care mi-a dat 25 de zile de arest trebuie pedepsit pentru decizia asta”, ne-a spus bărbatul la câteva ore după ce judecătorii Curţii de Apel Chişinău au casat hotărârea primei instanţe şi au trimis cazul la reexaminare.

Acum, după ce s-a văzut la libertate, Vladimir Duplinschi vrea să-i tragă la răspundere pe magistrat, executorul judecătoresc, dar şi pe avocatul oferit de stat. Ba mai mult, bărbatul intenţionează să ajungă şi la CEDO.
Deşi recunosc că este o situaţie regretabilă, reprezentanții CNAM susţin „că nu trebuie de neglijat executarea la timp şi corespunzător a tuturor obligaţiilor stabilite prin lege”. „Iar în cazul achitării primelor de asigurare către fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală avem şi obligaţia morală ca prin onorarea obligaţiunilor să facem posibilă acoperirea serviciilor medicale pentru cei care au nevoie de acestea”, se arată într-un răspuns al Comaniei adresat Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

„Evident este vina CNAM, care are o reputaţie proastă în societate – o instituţie care strânge bani, dar nu oferă calitate serviciilor medicale pentru care achităm poliţa. De aici şi revolta societăţii. Mai revoltător este însă textul deciziei judecătoreşti unde se indică faptul că familia are resurse suficiente pentru a achita amenda. Fiecare pedeapsă este individuală. Nicio rudă nu are obligaţia să execute o hotărâre în locul cuiva. Până la urmă, este inuman să pui o amendă unui om care nu are un câştig luna”, explică avocata Doina Străisteanu, membră a Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.

Concediată de angajator şi uitată de stat

Sistemul de asigurări obligatorii în medicină nu este suficient de rodat ca să asigure drepturile persoanelor care, după ce achită cotizaţiile, din anumite motive, rămân fără locul de muncă sau sunt trimişi în concediu forţat. În consecinţă, aceşti contribuabili nu mai pot beneficia de gratuităţile garantate de poliţa medicală.

Este şi cazul Marianei, o tânără funcţionară din Chişinău, concediată dintr-o structură municipală. La câteva zile după ce şi-a pierdut locul de muncă, din cauza stresului, femeia a fost nevoită să se adreseze la medic. La policlinica de sector a aflat că nu mai poate beneficia de gratuităţi pentru că poliţa medicală şi-a pierdut valabilitatea din ziua disponibilizării. Drept consecință, tânăra s-a văzut nevoită să plătească pentru toate serviciile medicale care i-au fost acordate. Ea spune că i-a venit foarte greu să facă faţă cheltuielilor impuse, mai ales că între timp a suportat un accident şi s-a ales cu o fractură de picior. Mariana s-a aflat câţiva ani la rând în litigiu cu Primăria Municipiului Chişinău şi în tot acest timp, poliţia de asigurare în sănătate i-a fost dezactivată.

Reprezentanţii CNAM, deşi promit de câţiva ani să înainteze propuneri pentru a modifica legislaţia, recomandă cetăţenilor ajunşi în astfel de situaţii să se înregistreze la Agenţia pentru ocuparea forței de muncă şi să obţină statut de şomer, care oferă şi dreptul temporar de a beneficia de asigurările în medicină. „Dacă se află în litigiu cu autoritatea, cetăţeanul care a avut nevoie de asistenţă medicală şi a achitat serviciile trebuie să adune bonurile, iar în cazul în care câştigă procesul, poate solicita despăgubiri de la instituţia care l-a concediat”, explică Silvia Munteanu, şefa serviciului de informare şi comunicare cu mass-media şi purtător de cuvânt la CNAM.

Principiul solidarităţii, valabil doar pe hârtie

Avocata Violeta Gaşiţoi, care apără interesele unor cetăţeni ajunşi în litigiu cu fondul de asigurări în medicină, spune că metoda dezactivării imediate a poliţei medicale şi lipsirea de drepturi este una excesiv de drastică. În aceste situaţii, persoanele care au depus ani la rând contribuţii, fără să fi beneficiat de acest fond de solidaritate, sunt dezavantajate şi discriminate în momentrul în care, din anumite motive, nu mai pot plăti. „Sistemul de asigurări în medicină este conceput tocmai pentru a răspunde la necesitățile persoanelor care au nevoie de aceste servicii.

Foarte des avem cazuri în care cetăţenii au achitat cotizaţii timp de 3-5 ani şi nu au beneficiat de asistenţă medicală. Iar când persoana este concediată, apar probleme de sănătate, pe fond de stres, chiar din cauza concedierii, şi, întrucât nu mai este asigurată, trebuie să achite toate serviciile”, comentează avocata. Violeta Gaşioi este de părere că anume în această situaţie ar trebui să funcţioneze principiul solidarităţii pe care este bazată asigurarea obligatorie în medicină. „Сonstatăm că acest principiu al solidarităţii este doar pe hârtie, pentru că în practică el nu se aplică”, continuă avocata.

Ea consideră că statul trebuie să prevadă o perioadă de valabilitate a poliţei medicale de cel puţin şase luni după concediere, astfel încât persoana să reuşească să se angajaze la un al loc de muncă. O altă soluţie, în opinia avocatei, ar fi introducerea unui fond cumulativ din contul cotizaţiilor, aşa ca fiecare persoană care a contribuit să poată folosi o anumită sumă pentru situaţii de criză, care nu pot fi prevăzute.
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Cât costă polița?

Contribuţiile la sistemul de asigurări în sănătate în R. Moldova reprezintă opt la sută din venitul lunar al salariatului şi sunt achitate în proporţie de 50 la 50 de către angajator şi contribuabil. Costul poliţei de asigurare medicală valabilă un an pentru persoanele neangajate aproape că s-a dublat în ultimii trei ani şi este de 4056 de lei, adică echivalentul a 305 dolari.

Anastasia Nani
Cornelia Cozonac,Centrul de Investigatii Jurnalistice