Într-un grup de creştini se vorbea despre bogaţi şi despre săraci, cu privire la învăţătura Domnului Iisus Hristos.

Unul dintre ei zicea:

— Fericiţi cei săraci, căci ei vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu.

Altul zicea:

— Vai de cei bogaţi, căci ei nu vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu.

Auzind acestea, un creştin mai bine pregătit în învăţătura Mântuitorului, luă cuvântul şi zise:

— Nu-i tocmai aşa, dragii mei. Săracii vor intra în împărăţia lui Dumnezeu, nu pentru că sunt săraci şi nici toţi bogaţii nu vor intra în această împărăţie, numai pentru că sunt bogaţi. N-a învăţat astfel Domnul Hristos, niciodată, ci El ne-a arătat că numai duhul în care cineva îşi poartă sărăcia sau bogăţia preţuieşte înaintea lui Dumnezeu şi poate hotărî de intrarea cuiva în împărăţia Cerului.

Citeşte şi:  Să nu înmulțim cuvintele ca păgânii, care cred că în multa lor vorbărie, vor fi auziți

Şi, ca să risipească orice îndoială din cugetul ascultătorilor, el continuă:

— Dacă bogatul are duh de sărăcie întru cele pe care el le stăpâneşte, simţindu-se numai un administrator (bun chivernisitor) al lor, folosindu-se spre binele tuturor şi dacă săracul are duh de îmbogăţire în cele plăcute lui Dumnezeu, căutând a creşte necontenit în el, atunci amândoi vor intra în împărăţia lui Dumnezeu, bogatul fie el cât de bogat şi săracul fie el cât de sărac.

Citeşte şi:  După cum rănile care sunt arătate doctorului nu se măresc, tot aşa şi păcatele, când sunt mărturisite, nu sporesc

Deci nu sărăcia sau bogăţia te va duce în Rai sau în Iad, ci felul în care trăieşti sărăcia sau bogăţia.

Aşadar, iubiţii mei, pentru a dobândi împărăţia lui Dumnezeu, trebuie să fim săraci în fapte rele (să nu facem cele rele) şi bogaţi în fapte bune (să facem cele bune).

Citeşte şi:  Sfântul Ioan Gură de Aur: Preocuparea cu viețile altora dovedește josnicie și necuviință

Pr. Valeriu Dobrescu, ,,Istorioare moral-religioase’’, Editura Icona, Arad, 2016