Selectați Pagina

Numărul copiilor din R. Moldova este în continuă descreștere

Numărul copiilor din R. Moldova este în continuă descreștere

Datele statistice arată o descreștere continuă a numărului copiilor în R. Moldova. Astfel, pe parcursul ultimilor șase ani numărul copiilor s-a redus cu peste 45 de mii. În același timp se menține și un nivel înalt al natalității extraconjugale.

La 1 ianuarie 2017, numărul copiilor în Republica Moldova, fără raioanele din partea stingă a Nistrului şi mun. Bender, a constituit 681,3 mii copii sau fiecare a cincea persoană este în vârstă de până la 18 ani.

Rata natalităţii a constituit 10,5 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (11,8‰) se menţine mai înalt decât în localităţile urbane (8,8‰).

Vârsta medie a mamei la prima naştere este de 24,0 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 23,6 şi 25,1 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani (68,8% din total naşteri).

Numărul copiilor în Republica Moldova la 1 ianuarie anul corespunzător, 2012-2017

Nivelul natalităţii extraconjugale rămâne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 22 la sută.

Citeşte şi:  CNAS a exclus formularul care trebuia completat pentru atribuirea codului personal de asigurări sociale. Care este noua procedură

În medie la 100 locuri în instituţiile preşcolare revin 86 copii, cele mai solicitate fiind grădiniţele din mediul urban, unde la 100 locuri revin 101 copii, iar în mediul rural la 100 locuri revin doar 76 copii.

În anul de studii 2016/17, reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general a fost constituită din 1291 unităţi în care îşi fac studiile circa 333,7 mii elevi sau cu circa 9 la sută mai puţin comparativ cu anul de studii 2012/13. Această diminuare a avut loc în rezultatul micșorării numărului de elevi din mediul rural (cu 16,8%). În medie pe ţară, la 10 mii locuitori revin 939 elevi faţă de 1032 elevi în anul de studii 2012/13.

La începutul anului de studii 2016/17 în clasa I au fost înscrişi 36,9 mii copii, majoritatea dintre care (97,6%) au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară.

Pe parcursul anului 2016, 79 mii persoane au beneficiat de indemnizații la naștere și pentru creșterea copilului. Mărimea medie a indemnizaţiei unice la naşterea primului copil este aceeaşi indiferent de statutul de persoană asigurată sau neasigurată. Aceasta a constituit 3100 lei, iar în cazul următorului copil – 3400 lei, ceea ce este de 1,3 ori mai mare faţă de anul 2012.

Citeşte şi:  Pe langa avocatul poporului, va exista si un avocat pentru drepturile copilului

În cazul indemnizaţiei pentru îngrijirea lunară a copiilor, statutul de persoană asigurată sau neasigurată determină diferenţe ale mărimii indemnizaţiei: aceasta constituie 1234,3 lei pentru persoanele asigurate, faţă de 540 lei pentru persoanele neasigurate. Numărul persoanelor care au beneficiat de concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vârsta de 3 ani este în creştere în ultimii ani. În anul 2016, 44,3 mii persoane au beneficiat de această indemnizaţie, comparativ cu 35,7 mii în anul 2012.

Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în anul 2016 au fost luaţi la evidenţă 4448 copii rămaşi fără îngrijire părintească, ceea ce este cu 6,6% mai mult față de anul precedent. Fiecare al treilea copil are vârsta de 7-10 ani (30,8%), iar 76,2% sunt copii din mediul rural. Printre principalele motive de stabilire a statutului de copil rămas fără ocrotire părintească este plecarea peste hotare a unicului sau ambilor părinţi (60,6% din copii), decăderea din drepturi părinteşti (10,6%), ambii/unicul părinte decedat (8,1%) şi alte motive prin care părinţii nu sunt decăzuţi din drepturi, dar au survenit alte cauze, cum ar fi neîndeplinirea obligaţiilor părinteşti (8,8%), lipsa condiţiilor de trai (5,0%).

Citeşte şi:  Creşterea exporturilor nu-i bucură pe moldoveni, pentru că importurile ne devastează economia

Cel mai des copiilor rămaşi fără îngrijire părintească li s-au aplicat forme de protecţie familială, în special integrarea în familii extinse (57,6%), plasarea sub tutelă/ curatelă la terța persoane (12,9%), reintegrarea în familia bilogică (12,3%), dar şi plasarea în instituţii de tip rezidenţial – 7,9 %.

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, din total gospodării, 29,9% au în întreţinere cel puţin un copil sub 18 ani, din care 54,7% au un singur copil, 34,9% – doi copii, iar 10,4% – trei şi mai mulţi copii. În medie, la o gospodărie cu copii revin 1,6 copii. Gospodăriile cu mulţi copii sunt caracteristice mai mult pentru mediul rural, unde sunt concentrate 74,3% din totalul gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii.

Sursa: agora.md

Abonați-vă la canalul nostru Telegram!

Decizia de publicare a opiniilor dvs ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *