Vezi un măr frumos pe dinafară, însă pe dinăuntru putregăit şi urât mirositor. Asemenea sunt şi mulţi dintre oameni: pe dinafară se mândresc şi se laudă cu nobleţea lor, dar înlăuntru, în sufletele lor, sunt putrezi şi plini de duhoare;

pe dinafară îi stăpânesc pe alţii, poruncind unora dintre ei, iar lăuntric slujesc cu sufletul patimilor şi poftelor lor şi, de fapt, sunt robi acestora, fiind cu mult mai prejos chiar decât slugile lor. Căci mai bine este să slujeşti omului decât poftelor tale şi păcatului, întrucât omul este făptura lui Dumnezeu, iar păcatul este lucrarea diavolului.

Citeşte şi:  Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a slobozit pe noi moartea Mântuitorului

Aşa sunt cei care se numesc stăpâni, însă îngăduie să domnească asupra lor mânia, răutatea, mamona, iubirea de argint, mândria, nedreptatea, invidia, desfrânarea, necurăţia, lăcomia pântecului şi alţi tirani scârbavnici.

De aceea zice Sfântul Ioan Gură de Aur: „De este cineva bogat şi de neam ales, dacă e robit de păcat, e mai nemernic decât toţi ticăloşii” (Omilia a noua la întâia Epistolă către Corinteni).

Citeşte şi:  Femeia şi bărbatul trebuie să-şi întemeieze dragostea pe virtute şi nu pe patimi

Întocmai se aseamănă cu mărul cel frumos pe dinafară şi putregăit pe dinăuntru toţi acei creştini care pe dinafară se arată buni, iar înlăuntrul lor sunt plini de ură, de răutate şi de toată duhoarea şi stricăciunea, lucru care este o vădită făţărnicie şi viclenie.

Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieţii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucureşti, 2011, p. 106.