Conform agenției de știri catolice C-Fam, o comisie oficială a ONU a emis, la mijlocul lunii ianuarie, un raport final, care a inclus, printre alte propuneri, impunerea unui impozit global, care să constituie un flux de venituri constant pentru agențiile și birocrații Națiunilor Unite.
ONU este finanțat, încă de la înființarea sa, prin contribuții voluntare ale statelor membre. Națiunile donatoare au avut libertatea de a-și retrage finanțarea, de exemplu după cum a procedat timp de mai mulți ani SUA, pe fondul scandalului privind programul „Petrol pentru alimente”. Retragerea contribuției substanțiale a americanilor a creat probleme serioase birocrației ONU.
Deși doresc să păstreze contribuțiile voluntare de la statele membre, birocrații tânjesc de multă vreme să dețină propriile fonduri și să nu mai răspundă în fața nimănui.
Pericolul este acela că, dacă secretariatul și agențiile Națiunilor Unite vor avea propria sursă independentă de venit, acestea vor avea libertate deplină de a se comporta oricât de radical. Prăpastia dintre Adunarea Generală și agenții/birocrație există de multă vreme. Acolo unde Adunarea Generală decide într-o problemă, birocrația ignoră decizia și face precum dorește.
De exemplu, Adunarea Generală a definit de două ori „genul”, în Platforma de acțiune de la Beijing și Statutul de la Roma de înființare a Tribunalului Penal Internațional, ambele definiții fiind acceptabile pentru delegațiile tradiționale. În schimb, birocrația continuă să definească genul ca fiind un construct social și a acceptat noțiunea de transgenism, pe care Adunarea Generală a respins-o în mod constant.
O sursă de venit independentă de marile instituții financiare, dar și de cetățenii obișnuiți, ar lărgi prăpastia dintre statele membre, în general conservatoare, și birocrația radicală.
Motivarea recomandării comisiei este reprezentată de ajutorul umanitar. Amintim că „ajutorul umanitar” a devenit un concept remarcabil de elastic. Secretarul general, de exemplu, a susținut că femeile aflate în situații de conflict au un „drept la avort”, chiar dacă avortul este ilegal în țara acestora.
Nu există multe dubii că o sursă de venit independentă, impozitul global, ar duce la o expansiune rapidă nu a ajutorului umanitar, ci a activismului radical, mai ales în legătură cu agenda homosexuală.
Adunarea Generală a respins în mod constant și cu majoritate covârșitoare includerea „orientării sexuale și identității de gen” în documentele ONU și, prin urmare, în cadrul normelor internaționale. În schimb, birocrația condusă de secretarul general desfășoară o campanie globală de impunere a acestei agende asupra ONU și asupra întregii lumi. Ultimul lucru de care avem nevoie este ca aceștia să dețină propriile venituri și să nu poată fi trași la răspundere de nimeni în derularea unei asemenea agende antiviață și antifamilie.
Lucrul șocant este că niciun stat membru al ONU nu deține aceeași putere precum orice agenție a Națiunilor Unite. De exemplu, nici măcar Statele Unite nu își pot impune voința asupra Fondului ONU pentru Populație, în valoare de 1 miliard USD. Deși, practic, SUA desemnează șeful UNICEF, acesteia îi lipsește puterea de a combate radicalismul în curs de exacerbare al UNICEF.
O sursă de venit independentă pentru birocrația ONU ar fi un dezastru pentru familiile din întreaga lume. Guvernele sunt avertizate că infima putere pe care o dețin va fi slăbită de un impozit global. Această problemă va fi discutată la viitorul Summit Umanitar Mondial desfășurat în luna mai a.c. la Istanbul. Aceste propuneri trebuie respinse din capul locului.
Editorial de Austin Ruse, preluare de pe site-ul C-Fam.