O firmă IT din Belgia le-a implantat microcipuri unora dintre angajații săi, dispozitivele permițându-le acestora accesul în clădirea de birouri, activarea programului de lucru și chiar stocarea unor informații de mici dimensiuni, informează Digi24.
Decizia nu a fost pe placul apărătorii drepturilor omului din Belgia, mai ales că dispozitivul este permanent activ, ceea ce ridică unele probleme de etică. „Angajatorul are posibilitatea să monitorizeze sosirea și plecarea salariaților, timpul petrecut în afara biroului. Într-un final, se pot întocmi rapoarte despre randamentul unui anumit angajat”, a declarat Alexis Deswaef, președintele Ligii pentru Drepturile Omului din Belgia, preluat de sursa citată.
Deși cei opt angajați ai companiei belgiene au acceptat de bunăvoie să li se implanteze microcipurile, activiștii belgieni consideră că aceasta nu este decât o metodă avansată de supraveghere a angajaților.
Primul experiment de implementare a unui microcip s-a desfășurat în anul 1998, când omul de știință britanic Kevin Warwick a acceptat un astfel de implant, care îi permitea să deschidă uși sau să aprindă și să stingă lumina. După 9 zile, implantul i-a fost scos și se află acum la Muzeul Științei din Londra.
Pe 16 martie 2009, un alt om de știință britanic, Mark Gasson, a fost implantat cu o formă avansată de microcip, încastrat în sticlă. Un an mai târziu, echipa cu care lucra Gasson a demonstrat cum un virus de computer poate infecta implantul, fiind posibil să fie transmis și la alte sisteme virtuale. Cu toate acestea, Gasson a refuzat să i se extraga microcipul.
„Microciparea” a ridicat de atunci numeroase discuții de ordin etic în rândul grupurilor academice, apărătorilor drepturilor omului, diverselor grupuri guvernamentale și a grupurilor religioase.
