Să nu uiţi niciodată, prietene, că orice neplăceri şi ispite ai întâmpina în calea ta, trebuie să le primeşti întotdeauna ca pe nişte încercări, nu ca pe nişte semne ale lepădării tale de către Dumnezeu. Aici se poticnesc mulţi creştini şi de asta cad în deznădejde, socotindu-se lepădaţi de El.
Ispita este o cale ce duce la cunoaşterea lui Dumnezeu. Nenorocirile, necazurile şi ispitele de tot felul ne frâng sufletul – însă Hristos, spre mângâierea celor necăjiţi, spune: „că spre Mine a nădăjduit, şi-l voi izbăvi pe el… şi-l voi proslăvi… şi-i voi arăta lui mântuirea Mea” (Psalmi 90, 14-16).
În ispite cunoaştem mai bine şi mai limpede că nimeni altcineva, în afară de Domnul (şi de Preacurata Lui Maică), nu alină întristările noastre, nu tămăduieşte bolile noastre, nu ajută şi îmbogăţeşte în sărăcie, nu izbăveşte de moarte; ştim, de asemenea, că El este singurul izvor al vieţii noastre, al mântuirii noastre, al fericirii noastre, şi că de aceea suntem datori să ne bucurăm de toate necazurile, de toate ispitele, nu să cădem în acedie şi să deznădăjduim.
Schiigumenul Sava, Cum să biruim mândria, Editura Sophia, București, 2010 – fragment
Doamne IISUSE HRISTOASE, Fiul lui DUMNEZEU fii alături de noi pacatosii, întărește ne intru dreapta credinta, da ne răbdare și putere sa luptăm cu ,, valurile ” vieții!🙏🙏🙏
Cum mă voi lepăda de viața din mine?
Cum voi putea trăi fără Dumnezeu care este Viață și mi-a dat și mie viață?
Hai să gândim un pic.
Opriți-vă din efectul de turmă.
Gândiți.
Simțiți.
Doamne ajuta
Amin !
Doamne ajuta-ne pe toti Amin
Doamne ajuta!AMIN!
Amin!.
Amin
Că sclavi
Da
Amin 🙏🙏🙏