România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei.

Se remarcă renașterea unui nou tip de discriminare din partea statului, mult mai subtilă și care disociază între ceea ce se consideră a fi un comportament teologic bun, de exemplu ceremonii religioase fără atingerea/sărutarea obiectelor sfinte, respectiv unul rău (ex. folosirea linguriței unice la împătășanie).

În loc să se raporteze la standardele internaționale, statul român a făcut încropeli ad-hoc asupra micro-managementului slujbelor religioase, a răscolit fiecare gest liturgic întrebându-se cam pe unde s-ar ascunde virusul și finalmente a emis recomandări în sensul articulării unei noi teologii, de data această bună și modernă, nu precară și medievală: evitarea linguriței unice la împărtășanie.

Citeşte şi:  Sfântul Iustin Popovici: Ecumenismul e numele de obşte pentru creştinismele mincinoase, pentru bisericile mincinoase ale Europei Apusene

Puși față în față, pare că Biserica și statul au făcut schimb de roluri. Biserica s-a comportat cum ar fi trebuit să se comporte statul: a apelat la consultață externă (Sfântul Sinod s-a consultat cu celelalte Biserici Ortodoxe în privința administrării Euharistiei, a emis recomandări riguroase și articulate către proprii credincioși, a dat mesaje publice pe cele mai diverse canale pentru protejarea oamenilor etc.).

Citeşte şi:  VIDEO. Bill Gates promovează maşinăria care transformă fecalele din canalizare în apă potabilă

Statul în schimb a răbufnit ieșind din matca de neutralitate religioasă impusă de lege și comportându-se ca o organizație privată aflată temporar și în mod nefericit la putere, a privit cu dezgust expertiza națională și internațională pe domeniu și a ales să facă ceea ce îi este cel mai nenatural, adică teologie .

Episodul pandemiei a reconfirmat faptul că statul nu are politici predictibile în domeniul libertății religioase. Poate și de aceea, Biserica trăiește cu frica pierderii sprijinului statului și cu mentalitatea unei cetăți asediate.

Citeşte şi:  Comisia Europeană ar putea limita accesul la fondurile UE pentru ţările care nu respectă normele statului de drept

Ideile de mai sus sunt extrase dintr-un comentariu la raportul OSCE, prezentat în mod neașteptat de Hotnews. Autorul este cadru didactic în Universitatea București, domnul Cătălin Raiu.

OSCE a monitorizat 57 de țări.