Duminica, Papa Francisc in prima sa vizita in Bulgaria, a cerut sa fie primiti imigrantii intr-unul din colturile Europei, care a fost neprimitor cu ei, o pozitie care il pune in conflict atat cu guvernul tarii, cat si cu guvernul bisericii dominante.

De la criza imigrantilor din 2015, unul dintre mesajele cele mai emfatice si consecvente ale papei a fost nevoia de a da bun venit refugiatilor, despre care crede ca au fost exploatati de nationalistii europeni.

Dar rareori a pledat intr-o natiune care are atat de putini romano-catolici, acestia reprezinta mai putin de 1% din cei sapte milioane de persoane dintr-o tara care este in cea mai mare parte este ortodoxa, o opozitie atat de puternica fata de punctul sau de vedere (desi Vaticanul este inconjurat de ostilitate generalizata din cauza pozitiei favorabile fata de imigranti permitand dreptul la putere în Italia).

Dupa o scurta intalnire duminica dimineata cu presedintele Rumen Radev in capitala Sofia, Francis a remarcat faptul ca Bulgaria este „familiarizata cu drama emigrarii”. Tara isi pierde tineretul la cursuri si educatie in oportunitati in strainatate, si are, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, scaderea populatiei cea mai rapida din lume.

„Va sugerez cu respect„, a spus Francis, „sa nu inchideti ochii, inimile sau mainile, conform celei mai bune traditii, celor care va bat la usa”.

Bulgaria, cea mai saraca tara din Uniunea Europeana, a vazut doar o fractiune din sutele de mii de imigranti care incearca sa ajunga in Europa de Vest prin Balcani. Cifra a atins punctul maxim la aproximativ 20.000 de solicitanti de azil in 2015, potrivit guvernului.

Numerele pot fi mici, dar problema a avut rasunet in Bulgaria, care a construit un gard de-a lungul granitei sale cu Turcia.

Anul trecut, guvernul a refuzat sa se alature Pactului global al ONU privind imigratia, un acord fara caracter obligatoriu, sustinut puternic de catre Papa, care are ca obiectiv reglementarea tratamentului migrantilor din intreaga lume. In 2016, grupurile de vanatori de refugiati vigilenti au inceput să patruleze frontiera pentru a preveni un aflux de solicitanti de azil. Duminica, Papa a vorbit despre reconcilierea dintre Roma si Biserica ortodoxa, a carei schisma dateaza de aproape 1000 de ani, dar nu era nici o indoiala ca exista o ruptura intre ei.

Citeşte şi:  Preotul Hrisostom Filipescu, dispărut de două săptămîni, a fost găsit în viață, în Germania. Nu a fost victima vreunei infracțiuni

In 2015, la inceputul crizei refugiatilor, Biserica Ortodoxa Bulgara a emis o declaratie, semnata de liderul sau, Patriarhul Neophyte, in care descrie imigratia ca o „invazie” si indeamna guvernul sa nu permita mai multi refugiati in tara. Biserica a avut compasiune pentru imigranti, a spus el, dar au ridicat perspectiva „disparitiei noastre ca stat”.

Duminica, intr-o piata din centrul orasului Sofia, unde papa a celebrat Liturghia, Miloslava Nikolova si-a sustinut mesajul de compasiune, dar a fost mai precauta cu privire la obligatiile Bulgariei: „In cele din urma, Bulgaria este o tara mica si avem nevoie de siguranta”, a spus ea, tinand in brate copilul ei de 5 luni. „Inteleg ca trebuie sa-i sprijinim pe cei care fug de razboi si de conflicte, dar unii dintre oamenii care vin in Europa sunt imigranti economici”.

Emanuel Nikolov, un bulgar crestin ortodox de 34 de ani care a venit la Liturghie din curiozitate, s-a opus ferm chemarii lui Francis de a sprijini refugiatii. „Impreuna cu imigrantii, exista teroristi si islamisti care intra in tara noastra”, a spus el. „Ei ameninta securitatea nationala”. „Atat politicienii cat si Papa stiu exact de ce vin aceati oameni in Europa, dar discursurile lor sunt doar cuvinte goale”, a spus domnul Nikolov. Papa este asteptat luni sa viziteze o tabara de refugiati la periferia orasului Sofia, care gazduieste aproximativ 65 de solicitanti de azil, majoritatea din Irak si Siria, departe de numerul mare din timpul crizei migrantilor. Apoi se va indrepta spre Macedonia de Nord, locul de nastere al Maicii Tereza si o alta natiune predominant ortodoxa cu putini catolici. Francisc este al doilea Papa care viziteaza Bulgaria; Papa Ioan Paul al II-lea a facut o vizita in 2002.

Vizita sa in tarile balcanice reprezinta un punct de sprijin al sau pentru lumea musulmana, care a ocupat cea mai mare parte a programului sau de calatorie pana in prezent, in acest an, inclusiv calatoriile in Emiratele Arabe Unite si Maroc.

Citeşte şi:  Patriarhul Ilie al II-lea al Georgiei

Francis a avut o primire oarecum rece din partea ierarhiei ortodoxe bulgare, care a ordonat preotilor sa se abtina de la inchinareain fata Papei, aratand clar ca invitatia lui a venit de la guvernul bulgar, nu de la biserica.

Sfantul Sinod al bisericii bulgare a emis o declaratie inainte de vizita pentru a sublinia ca „orice forma de slujba liturgica sau de rugaciune impartita, precum si purtarea hainelor liturgice, este inacceptabila pentru noi deoarece canoanele sfinte nu permit acest lucru”.

Francisc s-a rugat singur in catedrala Sf. Alexandru Nevsky din Sofia duminica. S-a asezat pe un fotoliu de catifea rosie, cu margini de aur, adesea acoperindu-si fata cu mainile in fața unei imagini a Sf. Cyril si Methodius. El s-a intalnit cu patriarhul Neophyte langa catedrala si a vorbit in privat cu el timp de aproximativ o jumatate de ora.

O multime l-a intampinat pe Francisc, cantand numele sau si „traiasca Papa” in timp ce mergea la catedrala. Dupa intalnire, el a tinut un discurs in fata a cateva mii de persoane despre fraternitatea dintre biserici, mentionand ca Bulgaria, „chiar daca este o tara ortodoxa, este o rascruce de drum in care diferite expresii religioase se intalnesc si dialogheaza”.  El a adaugat: „Am avut bucuria de a saluta si de a-l imbratisa pe fratele meu, Sfintia Sa Patriarhul Neophyte.”

In lagarul de refugiati din Sofia, Zahra, o tanara de 17 ani din Afganistan, a reamintit saptamana trecuta conditiile de aglomeratie intr-o alta tabara, cand familia ei a sosit pentru prima data in Bulgaria. „Tabara era atat deplina cu oameni ca trebuia sa impartim o camera foarte mica cu o alta familie”, a spus ea vorbind fluent bulgara.

Marea majoritate a imigrantilor au continuat sa meraga in tarile din Europa de Vest, care nu au adoptat o linie ferma impotriva imigrantilor si ofera mai multe oportunitati economice.

Saptamana trecuta, Lauin Sadek, un kurd irakian de 23 de ani, s-a intors de la locul de munca dupa ce a facut un traseu printr-un pasaj subteran marcat cu swastici si un scris albastru care spunea „Refugiatii afara”, si trecut prin locul in care au fost batuti trei refugiati din Eritreea anul trecut. El a spus ca se teme de deportare si spera sa-i spuna lui Francis despre provocarile cu care se confrunta solicitantii de azil ca el. „As dori sa-i dau o nota cu povestea mea personala”, a spus el.

Citeşte şi:  Serviciul de Securitate al Ucrainei a demarat o amplă operațiune împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (canonice)

Acum doi ani, un preot italian catolic in Bulgaria, Paolo Cortesi, a simtit la prima mana sentimentele anti-imigranti, dupa ce a sosit la parohia din Belene, un oras de pe malul Dunarii, a luat o familie siriana careia i s-a acordat statutul de refugiati si doreau sa ramana. Pe fondul opozitiei locale, refugiatii au fost fortati sa plece, iar preotul, care primea amenintari cu moartea, a fost chemat inapoi in Italia timp de sase luni ca masura de prevedere. S-a intors in Bulgaria in 2017.

„Sunt gata sa ajut o alta familie si sper ca nu voi fi singurul”, a spus el intr-un interviu. „Migratia nu ar trebui tratata ca o amenintare. Oamenii migreaza de pe un continent pe alt continent de la inceputul omenirii.”

Bisericile ortodoxe si romane s-au despartit in mod oficial in 1054 din cauza dsiputelor teologice si politice. In ciuda imbunatatirilor semnificative in relatii dupa Conciliul Vatican II din anii 1960, care au recunoscut valabilitatea sacramentelor rasaritene, nu a avut loc o reconciliere deplina.

Papa Ioan al XXIII-lea, care a anuntat al doilea Conciliu al Vaticanului in 1959, a avut o experienta profunda in Bulgaria, slujind ca delegat apostolic acolo timp de un deceniu, cand a fost cunoscut ca Arhiepiscopul Angelo Giuseppe Roncalli. In Bulgaria, el este adesea numit „papa bulgar”.

Francis i-a adus un omagiu duminica lui Ioan al XXIII-lea, spunand ca pontiful, care a fost canonizat in 2014, „a lucrat neobosit pentru a promova cooperarea frateasca intre toti crestinii” si pentru a sprijini „dezvoltarea relatiilor ecumenice”.

Francis a reamintit ca Ioan al XXIII-lea a spus odata ca „oriunde ar sta, casa lui ar fi intotdeauna deschisa tuturor, atat catolica, cat si ortodoxa, care ar veni ca frate sau sora din Bulgaria”.

Sursa: https://www.nytimes.com/2019/05/05/world/europe/pope-francis-bulgaria.html

Traducere de Karen Smith Dot Blog