Ca răspuns, Întâistătătorul Bisericii Greciei a spus că e imposibil „ca dintr-odată să se facă totul şi să terminăm“ și „s-ar putea să fie nevoie și de alte reuniuni“ …

Întâistătătorul Patriarhiei Constantinopolui Bartolomeu I, din motive istorice, fiind lipsit de turma sa, care aproape toată s-a mutat din Turcia în Grecia, călătoreşte regulat în întreaga lume, având în vedere că prezenţa sa nu este necesară în mod special în Fanar, iar autoritățile turcești pentru Întâistătătorul Ortodoxe sunt extrem de neospitaliere.
Acesta este motivul pentru care pentru Patriarhul Constantinopolui a fost atât de important Sinodul cretan, care la Fanar încă este numit cel Mare și Sfînt, în ciuda faptului că la el au refuzat să participe 4 din 15 Biserici Ortodoxe Locale, inclusiv, Biserica cu cel mai mare de numărul de parohii, cler și credincioși – Biserica Ortodoxă Rusă.

Sinodul din Creta a avut loc sub oblăduirea Patriarhului Bartolomeu, iar acest fapt  a conferit o mare importanță Bisericii din Constantinopol, care, în ultimii ani, mai mult și mai mult a început să apară în ochii oamenilor ca o Biserică virtuală, care şi-a risipit întreaga turmă, lăcaşurile și influența. După Sinod, însă, Patriarhul Constantinopolului a recăpătat o anumită putere și se poate afirma acum că, chiar dacă el și-a pierdut turma, e încă în măsură să adune sub egida sa – reprezentanți din toată lumea ortodoxă.

Citeşte şi:  Papa promovează pornografia şi consumerismul materialist, încălcând flagrant orice dogma creștină

Problema este că rezultatele Sinodului din Creta au fost atât de nesemnificative în ceea ce privește rezolvarea anumitor probleme reale, încât hotărârile adoptate de Sinod au fost rapid date uitării în lumea ortodoxă.
Desigur, la început s-a făcut  mult zgomot – chiar și printre grecii au fost mulți  care au refuzat să recunoască rândul de documente adoptate. Dar punerea lor în practică nici nu s-a avut în vedere ab initio.

Mai mult decât atât, fiecare dintre Bisericile Ortodoxe Locale a început să interpreteze documentele primite în manieră proprie. Aşa, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Greceşti, cel mai apropiat de Constantinopol, a aprobat toate documentele adoptate la Sinod, dar în observațiile sale la acestea – de fapt – e complet  revizuit textul cu privire la relația Bisericii Ortodoxe față de neortodocși.

Citeşte şi:  Un pastor din Zimbabwe, dindu-se drept Hristos, a fost mincat de crocodili

Aceste fapte, precum și  că documentele Sinodului din Creta au fost date uitării, l-au îngrijorat serios pe Patriarhul Bartolomeu, care literalmente la fiecare ședință se străduieşte să reamintească importanța acestei întâlniri, precum și insistă asupra punerii în aplicare a deciziilor.

Deci, la o întrunire din 6 iunie 2017 cu Arhiepiscopul Atenei și a toată Grecia Ieronim din Atena, Întâistătătorul Patriarhiei Constantinopolului a mulțumit Episcopului pentru sprijinul acordat în cadrul Sinodului cretan, menționând că, „din păcate, unele Biserici nu au vrut să se adune împreună cu noi, în ciuda faptului că la Geneva am luat o hotârâre comună cu privire la aceasta.”

În continuare, Bartolomeu s-a oprit  asupra necesității de a răspândi hotârârile Sinodului din Creta în toată lumea ortodoxă, menționând că „noi toți împreună avem a aduce la îndeplinire deciziile Sinodului.“ El a menționat că, în prezent, au loc pregătirile pentru Marea Conferință interortodoxă de la Salonic, care va avea loc în aprilie 2018. Obiectivul său va fi de a răspândi deciziile Sinodului din Creta „cât mai mult posibil, pentru a deveni accesibile tuturor credincioșilor ortodocși.“

Citeşte şi:  Poza zilei: "Sarutare iti voi da..."

Ca răspuns, Arhiepiscopul Ieronim şi-a exprimat bucuria cu privire la vizita Patriarhului Constantinopolului în Grecia, și a apreciat, de asemenea, importanța Sinodului din Creta, care, a spus el, „arată că suntem uniți în Biserică.“ El a fost de acord că era necesar să se pună în practică deciziile care au fost adoptate de către Sinod, dar a subliniat că „la moment, nu este posibil să se facă totul dintr-odată și să terminăm“, și „s-ar putea să fie nevoie şi de alte întruniri.“

Astfel, reprezentanţii Bisericii Greciei au recunoscut , practic, faptul că nici ei nu știu cum pot fi puse în practică documentele întocmite sub forma declarațiilor Sinodului din Creta și care nu cuprind nicio dispoziţie, soluţie concretă cu privire la oarecare aspect, problemă. Pentru recepţionarea lor, în Grecia se va organiza conferința teologică, dar există dubii cu privire la capacitatea acesteia să elaboreze careva strategii în direcţia dată.

Sursa: Rusk.ru- Russkaia linia