In ultima perioada se afiseaza in spatiul public tot felul de manipulari si inselari cu privire la asa zisa Sfintenie a unor monahi, ieromonahi, schimonahi, parinti, etc…
Recent, au murit un monah grec si o schimonahie din Vatra Dornei. Nici bine nu au murit ca deja multi ii fac Sfinti fara sa fie vreun semn de la Dumnezeu. Avand in vedere faptul ca toti suntem intr-o oarecare intunecare a mintii din cauza pacatelor actuale, chiar de ar fi sfinti cu adevarat, nu am avea cum sa ne dam seama si putem foarte usor cadea in inselare. Corect ar fi sa avem rabdare si sa ne rugam la Dumnezeu sa ne lumineze.
Cei care se pun in locul lui Dumnezeu si fac sfinti peste noapte, sustin ca aveau mainile moi si aceasta este o dovada a sfinteniei. Fals. Trupul moale este specific tuturor monahilor dupa moarte, deoarece acest lucru este o binecuvantare de la Dumnezeu, special in cazul lor, pentru ca au renuntat la viata lumeasca, indiferent de ce viata au dus in manastire, si nu este nicidecum un semn de Sfintenie. Nici macar nu este o dovada ca s-au mantuit. Acest lucru il puteti afla de la orice vietuitor din manastiri. Sunt multi monahi, ieromonahi care inca sunt in viata si de-a lungul anilor au intalnit cazuri de monahi care dupa ce au murit aveau mainile moi desi nu aveau o viata de Sfant.
In sf Munte orice monah stie acest lucru si il puteti afla.
Iata si o marturie scrisa in acest sens, care arata ca trupul oricarui monah dobandeste aceste insusiri dupa moarte, chiar si trupul unui monah pacatos, dupa cum putem citi la pagina 423 din cartea „Starețul meu Iosif Isihastul” de Arhim. Efrem Filotheitul, aparuta la editura Evanghelismos in 2010:
În mod firesc, trupul celui mort capătă o rigiditate musculoasă. Cu toate acestea însă, monahii și monahiile nu „înlemnesc” atunci când mor. Trupul monahului mort rămâne elastic, precum cel al unui om care doarme. Oricâte ore și zile ar trece, monahul rămâne mlădios.
De îndată ce primește cineva Schima monahală, dobândește și această însușire mai presus de fire. Chiar și păcătos de moare monahul, trupul său nu primește acea rigiditate de mort. De îndată ce va lua cineva Schima, chiar și pentru o singură oră de va fi monah, sunt anulate pentru un timp însușirile firești ale unui trup mort. Iar aceasta se face mai întâi pentru că Dumnezeu își arată în felul acesta bunăvoința față de petrecerea monahală, iar apoi pentru a ne încredința că moartea nu este sfârșitul, ci este un somn.
Haideti sa avem rabdare, sa fim in primul rand noi cum trebuie si sa nu cautam sfinti cu lumanarea de parca am fi Dumnezeu. A face sfant peste noapte poate fi hula la adresa lui Dumnezeu. Haideti sa vedem cum trebuie sa ne impartasim, cand nu trebuie. Haideti sa ne spovedim mai des si mai sincer si sa ne impartasim doar cand ne-am despatimit.
Mai demult cand cineva murea si se banuia ca ar fi Sfant, patriarhia care nu era eretica, infiinta o comisie ca sa cerceteze acel caz de sfintenie si nicidecum nu se grabea sa afirme ca e sfant cum facem noi la ora actuala, cei care suntem plini de patimi. Cercetarea putea dura chiar si zeci de ani sau sute de ani cum a fost in cazul Sf Stefan cel Mare.
Pentru a fi cineva Sfant trebuie sa indeplineasca minim 3 lucruri: Dreapta Credinta, Dreapta Vietuire si abia la urma minunile.
Sursa: https://invataturilesfintilorparinti.wordpress.com
AMIN 🙏
Se facea liturghie 40 de zile deasupra celui propus la canonizare si la sf daca izvora mir sau se facea ca ceara ori se imputea sau oasele se innegreau stiau care e sfant si care nu ,acum…..nu mai conteaza….si mama mea a fost moale cand a murit
Doamne ajuta
Asa este! amin!
ȘI MAMA CÂND A DECEDAT ACUM 9ANI AVEA MAINELE MOI ,NU IERAU RIGIDE.
Amin
Doamne ajuta Amin
si cine il face sfant popii hoti
,,Rugindu-ne la atâția sfinți, vom ajunge sa uitam de Dumnezeu,,
Amin
Ca sa devi „sfânt” in primul rand trebuie sa mori. Cu restul, ne mai tocmim…
Dar nu stiu de ce Stefan cel Mare a fost decretat sfant. 1. Cat de credincios era, nu stim. E adevarat a facut peste 40 de biserici dar le-a facut cu un scop, ca o multumire ca a castigat o batalie si cu un scop, ca dzeu sa-l mai ajunte si altă data. Si mai ales ca avea bani, nu banii lui personali si ai țării. 2. Despre virtute, sa nu mai votbim Nu stim cu precizie cati copii avea prin sat. Cat de drept a fost cu supusii, iarăsi nu stim. Unii istorici spun ca era mai crud ca Vlad Țepes. 3. De minuni nu am auzit si nu se stie ce minuni a facut. Asa deci….
In acelasi registru se numără si sf.Constantin cel Mare, nascut in Moesia de Sus, ținut al tracilor, care a fost si mai si. 1. El a reusit sa aducă pe tapet crestinismul, nu pentru ca ar fi fost un mare crestin. După cum stim, a fost botezat cu cateva zile inainte de a muri. Crestinismul l-a adus ca un lucru care putea prelungi viața si suprematia Imperiului Roman. Deci cu un scop cat se poate de lumesc. In acelasi timp, popii lui care au construit religia crestina inspirandu-se din precrestinism, din religiile gnostice si eseniene, iudaice dar si păgâne, au dat ordin sa se distruga toate celelalte evanghelii existente, peste 200, ceea ce reprezintă in mare pacat al umanitâții. 2. Si-a omorât propriul copil din cauza unui zvon si si-a omorât soția, pe Fausta după ca si-a dat seama ca tocmai ea lansase zvonul ca ar fi fost necinstită de fiul lui din prima casatorie. Fausta avea si ea un baiat si trebuia sa scape de celalalt fiu pentru ca aceasta sa ajungă pe tronul imperiului. 3. Ce minuni a facut sf. Constantin cel Mare? Nici una.El a fost un razboinic si un impărat ca toti impărații, cu nimic mai bun din punct de vedere al empatiei fața de supusi. Crestinismul a fost decretat religie de stat nu de el ci de impăratul Teodosie in 28 februarie 380, cunoscut sub numele de Edictul de la Tesalonic.
Sunt nenumarate asemenea exemple cu oameni decretati sfinți care au facut chiar crime odioase. Sa nu mai vorbim de cei din randul papilor, care au lansat chiar mari blasfemii la adresa lui Iisus.