În muzeul Taras Şevcenko se găseşte paşaportul său unde e scris alb pe negru – ortodox malo-rosian (rusnac).

Iar în paşaportul lui Ivan Franko şi Lesia Ukrainka (Kosaci) stă inscripţia de ruteni.

La general despre cazaci, B. Hmelniţkii scrie: „Eu, nobil ereditar rus, poruncesc…”

G. Skovoroda scrie despre sine: „Sunt un filosof rus desculţ” (citat).

Citeşte şi:  Cum papistaşii au înţeles cultul moaştelor: Au marinat cadavrul lui Thoma d’Aquino - l-au decapitat, l-au fiert şi l-au preparat

I. Franko scria în jurnalul său: „Astăzi am fost insultat într-un mod jostnic. Am fost numit ucrainean, deşi toată lumea ştie că sunt rutean” (citat)

Pentru o bună-informare, pînă la revoluţia bolşevică, erau numiţi ucraineni doar cei care se lepădau de credinţa ortodoxă şi treceau la greco-catolici (uniaţi). Cuvîntul „ucrainean” nu avea sens de naţiune, ci apartenenţa la o religie.