Vukaşin a fost un bătrân ţăran din satul Klepaci, aproape de Ţaplina în Herţegovina, a cărui familie întreagă a fost ucisă în lagărul de concentrare de la Jasenovaţ.

Pomenirea Noilor Mucenici din Serbia: Sf. Mc. Vukașin

Când un ustaş îi ucidea pe locuitorii satului său, Vukaşin îl privea cu o ciudată linişte, linişte care îl tulbură pe călău mai mult decât strigătele victimelor lui. S-a aruncat asupra lui ca să-i curme pacea în cele mai groaznice chinuri.

Şi apoi, pentru că Vukaşin refuza să strige ‘’Trăiască Pavelici[1]!‘’, i-au tăiat pe rând urechile şi nasul, fără însă ca prin aceste chinuri să-l poată scoate din tăcerea lui.

Când l-au ameninţat că-i vor scoate inima, bătrânul a răspuns:

”Fă-ţi, copilul meu, treaba!”.

Ieşindu-şi din fire, călăul i-a scos ochii şi inima. După ce l-a înjunghiat, i-a aruncat trupul într-un şanţ, dându-i cu piciorul.

Acest om a mărturisit mai  târziu că din acea zi nu a putut să-şi mai afle liniştea şi noaptea sărea în somn şi vedea în întuneric privirea lui Vukaşin care repeta aceleaşi cuvinte.

Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, 1946, Serbia a trecut sub jugul comuniştilor şi mulţi au fost cei care s-au opus până la sânge la constrângerile ateilor de a dezrădăcina credinţa poporului şi de a o desfiinţa. Unii dintre aceşti mărturisitori sunt cinstiţi deja de către popor.

Traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară „Sfinţii Trei Noi Ierarhi”