Pomenirea Sfîntului Porfirie, Episcopul Gazei – 26 februarie/ 11 martie
Acest mare şi slăvit arhipăstor s-a născut din părinţi bogaţi, în cetatea Tesalonicului.
De la naştere şi pînă la vîrsta de douăzeci şi cinci de ani Porfirie a locuit la Tesalonic.
După aceea, luîndu-şi îngăduinţă şi rămas bun de la părinţi, el a lepădat toată grija şi viaţa lumească şi s-a retras în pustia Egiptului. Călăuzit de un părinte încercat, tînărul Porfirie a fost tuns monah şi a rămas acolo timp de cinci ani. Apoi a mers în pelerinaj la Ţara Sfîntă împreună cu monahul Marcu, un frate credincios. In apropiere de Ierusalim, el a dus o viaţă de nevoinţe ascetice şi duhovniceşti într-o peşteră, timp de încă cinci ani. Dar după aceea picioarele lui Porfirie s-au îmbolnăvit, şi el nu mai putea să meargă. Dar cu toate acestea, tîrîndu-se pe genunchi, el continua să meargă la Sfintele Slujbe ale Bisericii, într-o noapte Mîntuitorul Hristos S-a înfăţişat lui în vedenie, vindecîndu-l desăvîrşit de boala lui de picioare şi făcîndu-l întreg sănătos.
Cînd a fost înălţat episcop al Gâzei, Porfirie a luat această cruce cu o inimă grea, căci în Gaza el a aflat doar două sute şi optzeci de creştini. Toţi ceilalţi locuitori erau nişte fanatici închinători la idoli. Doar prin marea sa credinţă şi răbdare a reuşit Sfîntul Porfirie să-i convertească pe locuitorii Gâzei la Credinţa în Hristos.
El a călătorit personal la Constantinopol
Sfîntul Porfirie a adormit cu pace la anul 421 după Hristos. El a fost făcător de minuni atît în timpul vieţii cît şi după moarte. Sfintele sale moaşte se află şi astăzi în Gaza.
Proloagele de la Ohrida, Sf. Nicolae Velimirovici