În unele dăţi este nevoie să mustri pe cineva, dacă corespunde cu sfatul Sfinţilor Părinţi; dar cel mai mult putem ajuta un suflet în alt fel… Un părinte, egumen la un schit, după ce a terminat slujba, a fugit după mine şi m-a ajuns la marginea pădurii şi a zis:

– Stai puţin să-ţi spun ceva.

Citeşte şi:  Rugaciunea ingradeste si respinge cumplitele indemnuri ale puterii intunecate

Şi mi-a spus unele necazuri, cu unii fraţi care nu-l ascultau. Şi m-a întrebat:

– Ce să fac? Cum să mă răzbun asupra lor?

Şi i-am zis că eu am găsit într-o carte mai veche, nu ştiu unde, că spune aşa:

– Dacă vrei să te răzbuni asupra păcătoşilor, răzbună-te cu lacrimi.

Citeşte şi:  Pregătiţi-vă, dragii Bunelului, pregătiţi-vă... Acum sunt vremurile de sfârşit, sunt vremurile de sfârşit!

Şi dacă te răzbuni cu lacrimi, Duhul Sfânt te va ajuta. Pe măsură ce te răzbuni cu lacrimi, Duhul Sfânt îi va mustra, fără ca tu să-i mustri prin cuvânt. Are mare însemnătate, pentru că porunca lui Dumnezeu este din dragoste; din dragoste să-l înveţi, din dragoste să-l ajuţi pe celălalt.

Citeşte şi:  Sf. Paisie Aghioritul: Ati prostit poporul cu televizorul!

Părintele Proclu Nicău

Extras din „Lupta pentru smerenie și pocăință”, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, pag. 18-19