Dupa 26 de ani de domnie, una din cele mai lungi in acele vremuri, a fost o surpriza pentru toti, cand intr-o zi de mare sabatoare crestina – 25 martie/ 7 aprilie (Bunavestire) – in fata divanului adunat pentru primirea solului turc, domnitorului pana atunci agreat ii este dat sa vada pusa pe umarul sau esarfa neagra si sa auda cuvantul care cadea totdeauan ca un trasnet, singur, fara nici o explicatie: mazil!

A urmat arestarea familiei domnitoare si trimiterea in graba, chiar a doua zi la Constantinopol, spre a fi inchisi in celebra cetate Yedikkule, strajuita de sapte turnuri. Desigur nu intamplator, paganii au hotarat o alta mare sarbatoare a crestinilor pentru savarsirea crimei lor.

La 15/ 28 august 1714, cand ar fi implinit 60 de ani, domnitorul Constantin Brancoveanu, fiii sai, Constantin, Stefan, Radu, Matei si sfetnicul de taina Ianache Vacarescu au fost decapitati.

Ordinea executiei, de la cel mai mare copil, la cel mai mic, lasand la urma voievodul, poate fi si simpla cruzime, care a inspaimantat pe diplomatii straini invitati de sultan pe caiacul sau pentru a privi de pe mare spectacolul de pe tarm din piata Yoli Kosku, dar arata si faptul ca turcii au sperat pana in ultima clipa o lepadare de credinta pentru salvarea vietii.

Praznuirea Sfintilor Martiri Brancoveni. (”Vreau sa mor crestin! Loveste!”)

Praznuirea Sfintilor Martiri Brancoveni. (”Vreau sa mor crestin! Loveste!”)

Domnia lui Constantin Brancoveanu a inceput sub semnul aparitiei Bibliei in limba romana, numita „de la Bucuresti”, in anul 1688. Si-a asumat rolul de protector al tiparului si scolilor din Muntenia, dar si din Transilvania. A dat Bucurestiului o noua Academie Domneasca, transformand scoala de la Sf. Sava in „colegiu public pentru pamanteni si straini”, cu o programa asemanatoare institutiilor de grad superior.

Citeşte şi:  Intrăm în ultima săptămână dinaintea Postului Mare: Săptămâna Albă sau săptămâna brânzei

L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub indrumarea caruia se vor tipari numeroase carti in limbile romana, greaca, slavona, georgiana si chiar araba. A ctitorit mai multe biserici si manastiri, intre care: bisericile de la Potlogi si Mogosoaia, Manastirile Hurezi si Brancoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din Bucuresti, unde odihnesc sfintele sale moaste.

 „De legea crestina nu ma las, caci in ea m-am nascut si am trait, si in ea vreau sa mor! „

Citeşte şi:  10 îndemnuri ale Sfântului Nicolae Velimirovici pentru perioada Postului Mare

 Numai in camasi, istoviti de suferinte si dureri, legati cu lanturi, cu capetele descoperite si desculti, marturisitorii intru Hristos au fost adusi in fata sultanului Ahmed. La cererea sultanului de a renunta la crestinism, Brancoveanu a raspuns fara retineri: „De legea crestina nu ma las, caci in ea m-am nascut si am trait, si in ea vreau sa mor!”, iar catre fiii lui a rostit: „Fiilor, fiti barbati! Am pierdut tot ce aveam pe asta lume. Nu ne-au mai ramas decat sufletele. Sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le ducem curate inaintea fetei Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sangele nostru!”.

 In urma acestor cuvinte, sultanul a poruncit sa fie taiate capetele copiilor domnitorului. Primul cap retezat a fost al lui Constantin, fiul cel mare. Au urmat capetele lui Stefan si Radu. Cand a sosit randul lui Matei, baiatul cel mai mic, acesta a inceput sa planga. Tatal lui i-a poruncit sa se asemene fratilor sai. Copilul s-a indreptat spre jertfa fara retineri. Au urmat Ianache Vacarescu, bunul sfetnic al Brancoveanului si apoi domnitorul, care a batut o cruce mare si a spus: „Doamne, fie voia Ta!”.

Citeşte şi:  Predica Sfântului Nicolae Velimirovici la Duminica XIII după Cincizecime. Pilda lucrătorilor viei

 Trupurile pescuite din Bosfor, redescoperite dupa doua secole!

 Trupurile lor au fost aruncate in Bosfor. Au fost scoase de cativa crestini si ingropate in mare taina intr-o manastire din Halki, chiar langa Tarigrad. In vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns ramasitele domnitorului si le-a ingropat in Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti. A asezat peste mormant o piatra impodobita doar cu pajura tarii, fara nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind intre altele, si de la inscriptia de pe aceasta candela (din 12 iunie 1720), Virgil Draghiceanu a facut in 1914 senzationala descoperire a mormantului voievodal.

Pe 15 august 1992, Constantin Brancoveanu cu fiii sai si cu sfetnicul Ianache au fost declarati sfinti de catre Biserica Ortodoxa Romana. Sunt sarbatoriti pe 16/29 august pentru a nu coincide cu sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului.