Caracteristica proorocească a oamenilor înainte de sfârşitul lumii

 Cuviosul Nil a trăit pe Sfântul munte Athos în secolul XVI. După moartea sa, în anul 1817, sfântul i s-a arătat în vis monahului Teofan şi a spus următoarele proorocii.

Pentru aceasta zic vouă: Ce tâlhărie se va face! Ce sodomie, preacurvie, amestecare de sânge, desfrâu va fi atunci! La ce decădere vor ajunge oamenii, la ce desfrâu putregăios? Atunci va fi tulburare împreunată cu discuţii (adică revoluţii în toată lumea şi lupta partidelor), oamenii se vor certa necontenit şi nu vor da de capăt (adică nu se va ajunge la nimic). Apoi se va întruni al VIII-lea sobor pentru clarificarea disputelor şi va scoate la iveală cele bune pentru cei buni şi cele rele pentru cei răi… Plugarul desparte grâul de pleavă. Grâul – pentru om, pleava – pentru vite. Vor fi despărţiţi cei buni de cei răi, adică dreptcredincioşii de eretici, şi pentru un răstimp scurt se va instaura pacea între oameni. (Despre aceasta se vorbeşte şi în proorociile bizantine.) După aceasta însă iarăşi îşi vor schimba buna lor rânduială şi se vor întoarce spre rău, spre reaua pierzanie a celor ce pier, astfel încât mama va fi în vrajbă cu fiul său, nu va fi recunoscută nici cununia. Vor avea numai pieirea, o cădere generală în pieire, precum Sodoma şi Gomora, adică nici cinci drepţi nu se vor găsi… Şi fratele o va ţine de soţie pe soră-sa, iar mama îl va avea de soţ pe propriul fecior, va omorî fiul pe tată-său şi va preacurvi cu maică-sa; şi altă mulţime de răutăţi va intra în obicei. Şi cu cât oamenii mai mult se vor cufunda în fărădelegi cu atât mai multe necazuri şi cataclisme se vor abate peste ei.

Oamenii însă, cu cât mai multe nevoi vor veni peste ei cu atât mai mult rău vor face şi şi în loc să se pocăiască, se vor înrăi împotriva lui Dumnezeu. Iar fărădelegile săvârşite de ei vor întrece fărădelegile oamenilor din vremurile potopului. Toţi vor vorbi numai despre rău, tendinţele vor fi numai rele, aplecarea va fi spre rău, prietenia va avea ca scop răutatea, peste tot – reaua tâlhărie, reaua constrângere, reaua izolare, reaua dezbinare. Cu toate acestea se va crede că şi făcătorul de rău se mântuieşte. Atunci, posedând capital mare, se vor tângui că n-au nimic, se vor văicăra că n-au de ajuns. Atunci vor da aurul în camătă, îşi vor creşte procentele şi vor cere milostenie pentru a se hrăni; vor plânge că nu au ce mânca. Principalul scop va fi sporirea capitalului (comorii), pentru a aduna cât mai multă bogăţie; şi cu cât mai mult se va înmulţi lăcomia câştigului de bani cu atât mai mult se vor înmulţi şi necazurile în lume.

Ce este pecetea lui antihrist care îi pecetluieşte acum pe cei răi şi cum va fi cea cu care va pecetlui antihrist după întronarea sa

 Ţinerea de minte a răului (acum) este pecetea lui antihrist. Şi atunci când antihrist (adică duhul lui antihrist care acţionează în lume) pune această pecete a ţinerii de minte a răului, de la ea parcă înmărmureşte inima omului (adică parcă moare, devine inaptă să–şi plângă păcatul, nu mai are capacitatea spre alte simţiri duhovniceşti şi spre frica lui Dumnezeu). Sfântul, descoperind rădăcina tulburărilor principale ale omenirii, – cauza revoluţiilor, urii copiilor faţă de părinţi şi alte fărădelegi, – ne spune nouă, că toate acestea se întâmplă de la ţinerea de minte a răului, adică de la judecarea mândră a neajunsurilor aproapelui, lipsei de respect a copiilor faţă de părinţi, a supuşilor faţă de conducători ş. a. Dacă vom pătrunde în duhul vremii şi metodele de acţiune a celor ce se împotrivesc Bisericii şi statului, vom vedea, că succesul lor se bazează anume pe otrăvirea oamenilor cu osândirea şi ura, iar otrăvindu-i, îşi fac din ei o unealtă ascultătoare. Aşadar, atunci când antihrist îşi va pune pecetea sa pe oameni, inimile lor se vor face precum moarte. Şi atunci, în vremea proorocită a necazurilor, antihrist va începe să însemne oamenii cu pecetea sa, ca şi cum pentru aceea ca să-i salveze pe ei de necazuri, fiindcă celor ce vor avea pecetea, conform Apocalipsei (Apoc. 13, 17), li se va vinde pâine. Mulţi vor muri pe drumuri. Oamenii se vor asemăna unor păsări răpitoare care se năpustesc asupra stârvului, vor mânca trupurile morţilor. Însă care oameni vor mânca trupurile morţilor? Acei care vor fi pecetluiţi cu pecetea lui antihrist; creştinii, cu toate că lor nu li se va da şi nici nu li se va vinde pâine pentru că nu vor avea pe sine semnul (pecetea), nu vor mânca trupuri; iar cei pecetluiţi, deşi pânea le va fi accesibilă, vor devora trupurile morţilor. Fiindcă atunci când omul se va pecetlui cu pecetea, inima lui se va împietri şi mai tare; şi, nefiind în stare să suporte foamea, oamenii vor înşfăca trupurile şi oriunde s-ar fi aflat, aşezându-se pe o margine de drum, le vor devora. În sfârşit, va fi omorât şi cel însemnat de anihrist; iar pe pecete vor fi scrise următoarele: „Eu sunt al tău”. – „Da, tu eşti al meu”. – „Merg de bună voie, iar nu fiind forţat”. –„Şi eu te primesc de voia ta, iar nu forţat”.* Aceste expresii vor fi imprimate înlăuntrul acelei blestemate peceţi.**

* Oare nu acesta este sensul semnăturii benevole la primirea paşaportului din plastic, iar apoi a peceţii?

** E posibil că numărul lui antihrist, ca simbol al împotrivirii lui Dumnezeu, conţinându-se în bara-cod, poartă sensul acestor expresii. Sau poate ele vor fi cifrate într-o limbă computerizată.

Predica lui Enoh şi Ilie în care oamenii sunt chemaţi să nu primească pecetea lui antihrist şi să se însemneze întotdeauna cu sfânta cruce.

Uciderea acestor predicatori

Iar atunci când blestemata mărire îi va vedea pe Enoh şi Ilie predicând şi spunând oamenilor ca să nu primească însemnarea lui antihrist, va porunci ca ei să fie prinşi. Ei însă îi vor convinge pe oameni să nu primească pecetea şi vor spune că acel care va da dovadă de răbdare şi nu se va însemna cu ea se va mântui şi Dumnezeu numaidecât îl va primi în rai, numai pentru că nu a primit pecetea. Şi fiecare să se însemneze cu cinstita cruce, însemnându-se cu ea oricând, fiindcă pecetea crucii îl eliberează pe om de muncile iadului; iar pecetea lui antihrist îl duce om în chinurile iadului. Dacă sunteţi însetaţi şi aveţi nevoie de hrană, răbdaţi puţin şi Dumnezeu, văzând răbdarea voastră, vă va trimite ajutor de sus; veţi prinde viaţă (săturându-vă) cu ajutorul lui Dumnezeu. Dacă însă nu veţi avea răbdare şi vă veţi pecetlui cu pecetea acestui spurcat împărat, mai târziu o să regretaţi. Oamenii îi vor întreba atunci pe Enoh şi Ilie: „De ce oare îi mulţumesc lui antihrist cei care au primit pecetea?” Iar Enoh şi Ilie le va răspunde: „Sunt ei mulţumiţi, dar de fapt cine e mulţumit (adică cine vorbeşte cu buzele lor)?” Nu oamenii mulţumesc, ci însăşi pecetea mulţumeşte (adică răutatea, care împărăţind peste oameni, prin gura lor, exprimă satisfacţia şi bucuria că a reuşit să-i piardă pe ei, aşa cum se întâmplă cu răufăcătorii, care jubilează şi se bucură după ce au săvârşit fărădelegea). Şi ce înseamnă mulţumirea lor? Mulţumirea lor este pentru că a intrat satana în ei, imprimându-seîn simţurile omului, şi omul nu înţelege ce se petrece cu el. Acel care se pecetluieşte cu pecetea lui antihrist devine demon; cu toate că afirmă cum că nu ar simţi nici foame, nici sete, însă înfometează şi însetează şi mai mult, de şapte ori mai mult decât voi. Răbdaţi doar puţină vreme. Oare nu vedeţi că acel care primeşte pecetea lui antihrist nu va trăi (adică este mort cu duhul şi îl aşteaptă chinurile veşnice)? Oare şi voi vreţi să pieriţi cu pecetea în chinurile veşnice, ca să fiţi acolo cu acei care s-au pecetluit cu ea, – „unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor”? Şi multe alte învăţături vor predica oamenilor Enoh şi Ilie. Antihrist va auzi ce predică aceşti doi oameni, care îl numesc pe el linguşitor, vrăjitor, înşelător şi diavol viclean şi, auzind acestea, se va mânia, va porunci să-i înşface pe ei şi să-i aducă înaintea lui şi, vorbind cu cuvinte măgulitoare, le va spune: „Ce oi pierdute sunteţi, pentru că nu v-aţi însemnat cu pecetea împărătească!” – atunci vor răspunde Enoh şi Ilie: „Linguşitorule şi mincinosule! Demon! Din vina ta au pierit în iad atâtea suflete! Prea blestemată este pecetea ta împreună cu slava ta! Această pecete a ta şi prea spurcată slavă au împins lumea spre pieire, pierzania ta a adus omenirea la această stare, s-a terminat lumea şi i-a venit sfârşitul”. Auzind antihrist aceste cuvinte de la Enoh şi Ilie, le va spune: „Cum îndrăzniţi să vorbiţi aşa înaintea mea, cârmuitorul şi împăratul?” Şi-i va răspunde Ilie: „Împărăţia ta o dispreţuim şislava ta o blestemăm împreună cu pecetea ta”. Auzind acest răspuns sfidător, antihrist se va năpusti asupra lor ca un câine turbat şi-i va ucide cu propriile mâini. După omorârea lui Enoh şi Ilie antihristul va slobozi spurcatele sale odrasle (adică va da libertate duhurilor necurate, pe care până atunci le-a reţinut). Aceste odrasle sau duhuri rele sunt preacurvia, curvia, sodomia (homosexualismul), omorul, tâlhăria, minciuna, înşelarea, chinuirea, cumpărarea şi vinderea oamenilor, cumpărarea băieţeilor şi a fetiţelor pentru curvie cu ei, asemeni câinilor din stradă. Şi va porunci antihrist duhurilor răutăţii, care i se supun, să-i îndemne pe oameni să facă răutăţi de zece ori mai mari în comparaţie cu cele deja făptuite; odraslele lui pline de răutate vor îndeplini porunca lui pierzătoare şi se vor avânta spre distrugerea neamului omenesc printr-o mulţime mare de fărădelegi. De la încordarea intensă şi energia negativă a acestor odrasle pline de răutate va pieri firea simţitoare şi gânditoare din om… Oamenii, deveniţi atât de vicleni la suflet, vor avea şi trupul mai scund, vor fi de statură mică. Iar, prin faptele vicleniei lor, aceşti oameni îi vor întrece pe demoni şi vor fi un duh cu demonii.

(Sfântul a proorocit şi despre secetă, pieirea tuturor vietăţilor şi foamea ce va fi în vremea lui antihrist).

Din Stareţii despre vremurile din urmă