În urmă cu 20 ani, organizaţia disidentă Căi Noi (New Ways Ministries) a început să publice o listă cu parohiile ‘prietenoase’ faţă de homosexuali. Pe atunci avea pe listă 33 de parohii în 14 state americane. Astăzi are o reprezentare puternică cu ,,mult peste 200 de parohii”.

De asemenea, lista iniţială cuprindea 7 colegii ,,ale căror comunităţi de studenţi catolici erau cunoscute a fi prietenoase faţă de homosexuali”. În prezent, New Ways Ministries alcătuieşte o listă separată pentru colegii, care cuprinde peste 100 de colegii. Criteriul pentru a fi trecut pe listă este ca universitatea sau colegiul catolic respectiv să aibă ,,un fel de grup de studenţi homosexuali, un grup de sprijin sau un grup de aliaţi”, iar cititorii sunt încurajaţi să recomande colegii şi universităţi ‘prietenoase’ faţă de homosexuali.

Toate aceste organizaţii, propaganda pe care o desfăşoară, presiunile continue din partea activiştilor fac ca homosexualii să ocupe funcţii de conducere în parohii, precum cea de preşedinte sau membru în consiliul parohial, director de cor etc. Este destul de limpede că, odată ajunşi în aceste poziţii, ei încep să facă presiuni pentru ca parohia să devină tot mai ‘prietenoasă’ faţă de homosexuali.

De exemplu, în Arhiepiscopia de Los Angeles există un apostolat catolic pro-homosexual pentru părinţii copiilor homosexuali, numit Familii Fericite. În numărul din mai 2015 al buletinului organizaţiei, Voci pentru dreptate, co-fondatorii Casey şi Mary Ellen Lopata vorbesc despre prietenia lor de 20 ani cu un cuplu de homosexuali căsătoriţi: ,,Ei sunt foarte activi în viaţa parohială: unul sau celălalt (sau ambii) au fost preşedinţi ai consiliului parohial, conducători ai comitetului liturgic, membri în comisia liturgică a arhiepiscopiei, profesor de educaţie religioasă, citeţ, slujitor euharistic, cantor şi membru în cor”.

Cine răsfoieşte biografiile membrilor consiliului parohial de la parohia Sfânta Clara din California dă peste următorul rând: ,,John şi soţul său Willie sunt părinţii a doi gemeni care învaţă în clasa a III-a la Şcoala Sfânta Clara”. Mai departe se notează că John, pe lângă faptul că este membru în consiliul parohial, este angajat la Catholic Charities unde ,,îi instruieşte pe studenţii în psihologie şi asigură servicii de sănătate mintală bilingve”.

În ultimul deceniu, organizaţia Catholic Charities a fost eliminată din domeniul adopţiilor în multe jurisdicţii catolice din cauza principiului potrivit căruia copiii au nevoie de un tată şi o mamă. Se pare că principiul nu se extinde şi la angajaţii organizaţiei …

În iunie 2017, parohia Sacramentul Binecuvântat din Arhiepiscopia de New York a anunţat că organizaţia sa Tovărăşia Homosexuală va colabora cu Fundaţia Born This Way[1] a cântăreţei Lady Gaga pentru a organiza o petrecere cu strângere de fonduri în sala parohiei pe data de 17 iunie a.c. Organizaţia Tovărăşia Homosexuală este condusă de John Gadaska, un bărbat căsătorit cu partenerul său homosexual în 2016, într-o biserică episcopală. Conducerea parohiei catolice a organizat o ceremonie de sărbătorire a căsătoriei lui Gadaska imediat după cununie, anunţând evenimentul în buletinul parohial.

Banii strânşi la eveniment vor fi folosiţi pentru a finanţa activităţile a două organizaţii homosexuale, Fundaţia Born This Way şi Centrul Ali Forney. Carl Siciliano, directorul executiv al Centrului Ali Forney, va fi prezent la eveniment; el este un fost călugăr catolic, homosexual, care afirmă că a-i învăţa pe copii morala catolică înseamnă homofobie şi abuz de copii. Numele centrului este al unui adolescent dependent de droguri, pungaş şi travestit prostituat, care a fost împuşcat în cap la 23 ani. Centrul oferă adăpost adolescenţilor care se identifică LGBTQ şi caută să le dea ,,mândrie şi siguranţă în identităţile lor LGBTQ”, mergând până la a le furniza ,,terapie hormonală” şi contraceptive.

Poziţii ale enoriaşilor

Dar să vedem ce cred enoriaşii despre aceste fenomene. Parohia Sfânta Maria din Providence, Rhode Island, a fost preluată în vara anului 2016 de preotul Francesco Francese. Aflând că în 2015, directorul corului parohiei, Michael Templeton s-a căsătorit cu partenerul său homosexual, preotul l-a înlăturat din poziţia de director al corului.

Ca urmare, la liturghia duminicală, un grup de circa 30 enoriaşi din parohie a purtat obiecte de vestimentaţie în culorile curcubeului. Mai mult, în loc să se alăture preotului pentru a rosti Crezul enoriaşii au cântat un cântec despre incluziune, ,,Toţi sunt bineveniţi”. După slujbă, ei au spus reporterilor că acesta este modul lor de a protesta faţă de înlăturarea lui Templeton.

În mod firesc, presa îl susţine pe Michael Templeton, în schimb Episcopia de Providence, condusă de episcopul Thomas J. Tobin, susţine cu tărie hotărârea preotului. ,,Orice persoană care deţine o poziţie de slujire în Biserică, în calitate de angajat sau voluntar, trebuie să trăiască în acord deplin cu învăţăturile şi credinţa Bisericii. Dacă o persoană, în mod deliberat şi conştient, intră într-o relaţie sau se angajează într-o activitate care contrazice esenţa învăţăturilor Bisericii, acea persoană nu lasă Bisericii nici o alegere, decât aceea de a răspunde”, a declarat un purtător de cuvânt al episcopiei pentru NBC 10.

O situaţie asemănătoare a apărut în 2016 la parohia catolică Sfântul Mihail din Athy, Irlanda. Disputa aprinsă din această parohie irlandeză este un exemplu extrem pentru tensiunile şi conflictele care au devenit obişnuite, din nefericire, în comunităţile catolice. Jacinta O’Donnell şi Geraldine Flanagan sunt două enoriaşe importante ale parohiei: ambele cântă în cor, una este chiar director al corului, iar cealaltă este slujitor extraordinar la împărţirea euharistiei. Cele două sunt partenere lesbiene, fiind unite printr-o căsătorie civilă.

Unul dintre enoriaşi, Anthony Murphy, editor la publicaţia Catholic Voice, a fost deranjat de acest aspect şi a depus o contestaţie la preot, declarând că rolul lor activ în parohie sugerează o susţinere a uniunii lor şi a modului lor de viaţă. Preotul paroh Frank McEvoy nu a luat în considerare contestaţia lui, dar protestele lui Murphy au făcut ca cuplul să se simtă stânjenit şi ca urmare să se retragă de bunăvoie.

A urmat o reacţie vehementă din partea enoriaşilor – de susţinere pentru cuplul O’Donnell-Flanagan şi de ostilitate faţă de Murphy – care le-a făcut pe cele două să revină asupra hotărârii. Întoarcerea lor triumfătoare a avut loc la liturghia de seară[2] din 10 septembrie, când ele au condus corul să cânte ,,Îl voi urma” – un cântec pop interpretat de Whoopi Goldberg într-o comedie. Ele au fost răsplătite de enoriaşi cu aplauze zgomotoase, sălbatice. La sfârşitul liturghiei, cuplul a stat în faţa altarului, cu braţele ridicate şi pumnii strânşi pentru noi aplauze. Gestul făcut de ele – cu braţele ridicate şi pumnii strânşi – este extrem de sugestiv. El este caracteristic pentru activiştii comunişti din toate timpurile, şi preînchipuie revolta omului faţă de Dumnezeu şi învăţătura Sa.

Cuplul lesbian a biruit şi Anthony Murphy a fost învins. Alături de el, unul dintre cei 5 preoţi prezenţi a declarat că îi pare rău că s-a aflat acolo. Părintele Brendan Kealy, care se afla acolo pentru a sărbători a 50-a aniversare a hirotoniei unui coleg preot, afirma: ,,Nu am fost prezent pentru a promova sau a trece cu vederea căsătoria homosexuală sau ce a părut să fie întoarcerea aparent victorioasă a directorului corului – care a părut să fie evenimentul principal al serii. În opinia mea, liturghia a fost deturnată pentru a susţine cauza căsătoriei homosexuale, care este limpede o încălcare a învăţăturilor catolice … Am simţit că scopul principal al liturghiei de sâmbătă seara s-a pierdut în mod grosolan şi regret că am participat”.

După cele petrecute pe 10 septembrie 2016, susţinătorii cuplului homosexual au afirmat că ei ,,s-au bucurat să izgonească poziţiile de ‘dreapta’ ale lui Murphy din comunitatea lor”. În plus faţă de toate acestea, Anthony Murphy, enoriaşul care a îndrăznit să se opună rolului important al cuplului în viaţa parohiei, a primit atât de multe ameninţări, încât la sfatul poliţiei locale el nu se apropie de parohie.

Colegiile sunt în acord cu parohiile

Pe lângă programele din parohii, colegiile şi activiştii catolici din colegii desfăşoară o activitate intensă de promovare a homosexualităţii. Astfel, ele invită preoţi catolici susţinători ai homosexualităţii sau chiar activişti homosexuali să vorbească în faţa studenţilor, şi chiar acordă premii homosexualilor.

Cel mai recent caz este cel al conducătorilor a două şcoli iezuite importante din Australia, în care au învăţat generaţii de personalităţi ale ţării. Aceştia au dat declaraţii de susţinere a căsătoriei homosexuale în comunicări cu părinţii, personalul şcolii şi elevii înainte de votul din ţară. Începând din septembrie 2017, Australia realizează un sondaj poştal voluntar privind legalizarea căsătoriei homosexuale. Dacă cetăţenii se pronunţă majoritar în favoarea legalizării, guvernul australian va introduce un proiect de lege corespunzător. Însă, dacă majoritatea se va opune legalizării, este aşteptată o reacţie vehementă din partea activiştilor homosexuali[3].

Între timp, în august 2017, rectorul Colegiului Sfântul Ignatie, preotul Ross Jones, a afirmat că ,,probabil, cuplurile homosexuale care îşi iau un asemenea angajament reciproc cu bună conştiinţă o fac reflectând la experienţă şi la ceea ce trebuie să fie uman, folosindu-şi raţiunea dată de Dumnezeu”. El, ca mulţi alţii, foloseşte noua chichiţă catolică promovată la Sinodul pentru Familie, ,,buna conştiinţă”. Astfel, pentru a putea da împărtăşanie cuplurilor divorţate şi recăsătorite şi chiar celor homosexuale şi altor persoane cu păcate grave, diplomaţii abili au născocit conceptul ,,bunei conştiinţe”; potrivit acestuia, o persoană hotărăşte singură dacă poate lua împărtăşanie dacă are conştiinţa împăcată cu Dumnezeu privind faptele sale, nu contează care ar fi acelea.

În realitate, un astfel de concept deschide uşa către împărtăşanie catolicilor care nu au dreptul să se împărtăşească, din cauza unor păcate care-i opresc de la aceasta; ‘povara’ hotărârii este luată din mâna preotului – care este mijlocitor între Dumnezeu şi om, şi are puterea de a lega şi de a dezlega păcatele omeneşti – şi îi este dată omului, pe baza ,,bunei conştiinţe”; totodată, conceptul închide uşa către pocăinţă, părăsirea păcatului şi îndreptare prin intermediul mărturisirii şi pocăinţei în sine şi, prin urmare, către orice progres duhovnicesc.

Într-o notă mai accentuată, rectorul Colegiului Xavier, părintele Chris Middleton a afirmat: ,,În experienţa mea, există o unanimitate aproape totală în rândul tinerilor în favoarea căsătoriei homosexuale şi argumentele contra nu au aproape nici o influenţă asupra lor. Ei sunt mânaţi de un angajament emoţional puternic faţă de egalitate şi acest lucru este categoric de respectat şi admirat. Ei sunt idealişti în valoarea pe care o atribuie dragostei, principala virtute evanghelică”.

El continuă: ,,Biserica trebuie să reflecteze de ce există un sprijin atât de puternic pentru căsătoria homosexuală printre tineri”, conchizând că Biserica are nevoie de ,,o reconciliere cu realitatea”. Cu alte cuvinte, el, ca toţi ceilalţi, susţine adaptarea Bisericii şi a învăţăturii ei la chipul omului căzut şi împătimit, nu ridicarea lui la înălţimea şi nobleţea învăţăturii evanghelice.

Adrian Popovici

[1] Born This Way (Născut aşa) este titlul unei melodii a cântăreţei în care aceasta susţine teza faimoasă a activiştilor homosexuali, anume că homosexualii se nasc cu o astfel de înclinaţie şi nu se pot schimba.

[2] Catolicii au liturghii de seară, care pot începe de exemplu la ora 17.

[3] După cum era de aşteptat, australienii au votat pentru legalizarea căsătoriei homosexuale.

Sursa: Catacombele Ortodoxiei