Spitalele publice aveau, la sfârșitul lunii septembrie, datorii istorice de peste 26 de milioane de lei. În afară de un spital municipal, situația cea mai gravă se atestă în UTA Găgăuzia unde trei instituții au acumulat datorii istorice de aproape 10 milioane de lei, relatează sanatateinfo.md

Situația spitalului raional Comrat, instituție ce acumulat o datorie istorică de aproape 4 milioane de lei, a devenit subiect de discuție la Comisia sănătate, protecție socială și familie unde responsabili de la Ministerul Sănătății, precum și de la CNAM au venit să explice ce se întâmplă în aceste unități medicale. CNAM a promis că în această săptămână va veni cu o soluție pentru datoriile istorice acumulate, iar una dintre ele ar fi stingerea integrală a lor.

„La 30 septembrie 2019, 7 spitale publice, atât republicane, municipale și raionale aveau datorii istorice după cum urmează: Institutul de Medicină Urgentă avea datorii istorice de 687, 9 mii lei, Spitalul Clinic Bălți – 14 milioane de lei, Spitalul Raional Criuleni – 643,8 mii lei, Spitalul Raional Florești – 1,3 milioane de lei, Spitalul Raional Comrat – 3,7 milioane de lei, Spitalul Raional Ceadâr-Lunga – 3,9 milioane de lei și Spitalul din Vulcănești – 1,8 milioane de lei. Cele mai mari datorii s-au acumulat pentru cheltuielile de personal, pentru alimentarea pacienților, medicamente și dispozitive medicale”, a prezentat datele disponibile Denis Valac, vicedirector al CNAM. Deși Valac a calculat și a comunicat și comisiei că în totalitate datoriile istorice ale spitalelor ar ajunge la 11,5 milioane de lei, din cifrele pe care dânsul le-a comunicat reiese că datoriile sunt mult mai mari și ajung la 26 de milioane de lei.

Ce se întâmplă în Comrat

Deși aveau cifrele la ei pentru toate cele trei spitale cu probleme din UTA Găgăuzia – Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești – Comisia a audiat situația doar de la Spitalul raional Comrat. Astfel, CNAM susține că a evaluat evoluția datoriilor spitalului raional Comrat începând cu anul 2012 și a constatat că acestea se ridicau atunci la 3,7 milioane lei, ajungând în 2019 la 10,7 milioane lei. La finalul lunii septembrie, datoriile curente constituiau 5,7 milioane de lei, iar cele istorice – 3,7 milioane de lei. Pentru că doar cele istorice contează cel mai mult, CNAM s-a concentrat pe motivele care au stat la formarea lor.

Astfel, Spitalul Comrat deservește 69 mii persoane, dintre care 48,8 mii sunt asigurate. Spitalul are 210 paturi. Pentru anul 2019 CNAM a contractat inițial instituția cu 43,7 de milioane lei. Ulterior, în baza acordurilor adiționale, după ce Guvernul a majorat suma pentru gărzi, spitalul a mai primit 50,4 milioane lei. Suma este mai mare cu 16 milioane de lei în comparație cu 2015.

În totalitate, instituția are 325 de angajați, iar personalul auxiliar este mai mare decât prevăd normele legale. Instituția are un surplus de 23,75 de unități de personal auxiliar ceea ce înseamnă supra-cheltuieli de peste 890 mii de lei pe an, a spus Denis Valac.

Controverse și realități ale medicinei moldovenești

Sprâncenele s-au ridicat atunci când CNAM a anunțat că dintre toate spitalizările înregistrate la Comrat, aproximativ 62% au fost spitalizări neprogramate. Astfel, 41% o reprezintă sursa de internare urgentă, 21% – la cerere și doar 24% – sunt internări cu bilet de trimitere de la medicul de familie, iar 14% – de la medicul specialist de profil.

Media pe spitalele raionale, a spus Valac, a internărilor cu bilet de trimitere de la asistența medicală urgentă și prespitalicească și la cerere reprezintă 52%. Acest lucru înseamnă cu alte cuvinte că baza sistemului medical pur și simplu nu lucrează, or, numărul pacienților aduși la spital cu Urgența reflectă o posibilă implicare dezastruoasă a medicinei de familie. Un al doilea motiv pentru care sistemul pur și simplu nu funcționează corect este că nu există nicio logică dintre care cazurile contractate și realitatea, întrucât mai mult de jumătate reprezintă spitalizări neprogramate. Acum, alta e întrebarea este dacă toate internările supra contract au fost justificate sau nu. Și se pare că nu.

Ce patologii au avut pacienții de la Comrat

Cei mai mulți pacienți internați în spitalul din Comrat au venit cu infecțiile respiratorii – 488 de cazuri tratate. Pe locul doi sunt nou-născuții cu greutatea mai mare de 2,4 kg – 423 de cazuri. Pe locul trei au fost „alte tulburări ale sistemului nervos fără consecințe catastrofale sau severe – 355 de cazuri tratate”, pe locul patru – nașterile vaginale, cu 353 cazuri tratate, iar 333 de cazuri au constituit otite medii și infecții respiratorii severe – 333.

Cele mai frecvente intervenții chirurgicale le reprezintă dilatarea și chiuretajul uterin – 204 cazuri, apendicite – 89 cazuri tratate, colicistite – 76 cazuri tratate, cura herniei inghinale – 73 de cazuri și incizia și drenajul abceselor tegumentelor -57 de cazuri tratate. Cu referință la ultimele cazuri, CNAM consideră că acestea nu necesitau spitalizarea, ci puteau fi efectuate în staționarul de zi sau specializată de ambulatoriu.

„Prima deficiență depistată de noi o reprezintă nerespectarea clauzelor contractuale, mă refer la supraîndeplinirea cazurilor tratate. Acest lucru reprezintă o sursă potențială de acumulare a datoriilor. CNAM va examina pe parcursul lunii decembrie care este situația pe întreg sistemul medical, ca să vedem posibilitățile noastre financiare de a acoperi aceste supraîndepliniri. În caz contrar instituțiile riscă să nu poată acoperi aceste cheltuieli, deoarece ele nu se încadrează în limita contractului”, a spus Denis Valac.

„62 de procente din internări sunt neprogramate, ceea ce reprezintă o explicație pentru acele supraîndepliniri pe care le are instituția medicală. O altă deficiență este tratarea pacienților în staționar care puteau fi tratați în ambulatoriu sau în staționarul de zi. Stocul format la medicamente pentru Comrat reprezintă acum 198 de zile, deși ordinul Ministerului Sănătății recomandă un stoc de maxim 60 de zile”, a mai continuat vicedirectorul CNAM.

Totodată, CNAM spune că a depistat că la spital nu este respectate protocoalele clinice naționale și schemele de diagnostic și tratament. Nu au fost respectate devizele de venituri și cheltuieli. O altă sursă de acumulare a datoriilor istorice o reprezintă cheltuielile de regie care, la Comrat, sunt cele mai mari, chiar și decât media pe țară, de aproximativ 2,7 ori. Astfel, pentru primele 9 luni s-au acumulat 1,8 milioane de lei pentru regie, în timp ce media pe spitale reprezintă 673,2 mii lei. Explicația se rezumă la faptul că spitalul este divizat în multe blocuri, pe o arie mare.

În urma mai multor discuții pe marginea problemei, CNAM a acceptat contractarea suplimentară pentru tomografia computerizată, fiind semnat un acord adițional – în sumă de 200 de mii de lei. Totodată, instituția a primit bani pentru cheltuielile suplimentare pentru UPU – 60,1 mii lei.

Argumentele celor trei spitale vizate au fost vociferate de Svetlana Duleva, șefa Direcţiei regionale pentru sănătate şi protecţie socială. Duleva a spus că managerii celor trei spitale au fost schimbați, că se lucrează la recomandările CNAM, dar unele aspecte nu țin de administrațiile spitalelor. Și aici Duleva s-a referit la faptul că nu a existat acoperire financiară pentru majorările salariilor lucrătorilor medicali din 2017 și până acum. O altă problemă ar fi lipsa de consecvență atunci când se discută despre internarea unor pacienți care nu au indicație pentru internare. Duleva a spus că unii pacienți sună la Linia fierbinte a ministerului, unde li se impune internare pacienților. „Țineți-i în UPU 24 de ore”, a fost recomandarea neinspirată a unor membri ai Comisiei, întrucât aceasta ar fi o cale de compromis – spitalul nu cheltuie bani cu pacientul pentru pat și alimentație, dar nici nu este dat afară, fără să i se acorde asistență medicală.

Ce proporție din datoriile acumulate reprezintă erori manageriale și cât subfinanțare din partea CNAM nu este clar acum, însă Comisia a discutat posibilitatea stingerii datoriilor istorice ca spitalele să poată funcționa mai departe.

„Suntem acum în discuții cu Ministerul Sănătății ca să găsim acele posibilități de acoperire a cheltuielilor istorice. Există unele soluții, cu siguranță maxim săptămâna viitoare vom putea veni cu propuneri în acest sens”, a conchis vice-directorul CNAM.