Faptele de pe urmă și înscăunarea lui Antihrist vor începe prin luarea în propriile sale mâini a întregii puteri mondiale. O stare de devastare covârșitoare a neamurilor pământului, din pricina unui mare război mondial, îl va ajuta în mare măsură la împlinirea acestui lucru. Cei mai mulți vor vedea guvernarea mondială sub Antihrist drept singura cale cu putință pentru a ocoli noi războaie și pentru a aduce omenirii o epocă pașnică și înfloritoare.

Recunoașterea lui Antihrist drept conducător al lumii întregi se va petrece în aceeași vreme cu recunoașterea generală a lui drept singurul lider spiritual al tuturor religiilor

Recunoașterea lui Antihrist drept conducător al lumii întregi se va petrece în aceeași vreme cu recunoașterea generală a lui drept singurul lider spiritual al tuturor religiilor

Cuvântul lui Dumnezeu zugrăvește în chipul următor venirea lui Antihrist la puterea lumii: pe fața pământului, zdruncinată și pustiită de război, „se vor ridica zece regi” (Daniil 7, 24). Șapte dintre ei vor fi de un cuget cu Antihrist și îi vor supune lui toată puterea și autoritatea. Ceilalți trei cârmuitori vor încerca să-și păstreze independența, însă Antihrist îi va înfrânge prin puterea armelor (Daniil 7, 8, 20, 24).

După biruința lui Antihrist asupra celor trei regi, înlăturând singura piedică din calea către stăpânirea deplină, cartea Apocalipsei îl zugrăvește sub chipul unei fiare roșii având „zece coarne” (adică cele zece regate supuse lui) „și șapte capete” (adică, cei șapte cârmuitori care s-au supus lui de bună voie și acționează în calitate de reprezentanți plenipotențiari ai lui în stăpânirile în care se află) — cf. Apocalipsa 13, 1 și tâlcuirile la acest stih ale Sfinților Irineu al Lyonului și Chiril al Ierusalimului.

În ce privește puterea mondială a lui Antihrist, cartea Apocalipsei spune că „s-a dat ei (fiarei-Antihrist) stăpânire peste toată seminția și poporul și limba și neamul” (13, 7). Deși îndeletnicirile și mijloacele omenești obișnuite vor avea însemnătate, ele nu vor stăvili izvorul de căpătâi al izbânzii lui Antihrist. „Și stăpânirea lui va crește în putere — dar nu prin puterea lui însuși” (Daniil 8, 24) . Antihrist își va primi stăpânirea și puterea de la Satana: „i-a dat ei balaurul puterea sa și scaunul său și stăpânire mare” (Apocalipsa 13, 2).

Numai prin această necurmată împreună-lucrare satanică se vor putea explica neobișnuitul succes al lui Antihrist în a acapara atât de iute stăpânirea asupra întregii lumi, și puterea lui nemaiîntâlnită, căreia nici o sforțare omenească nu va fi în stare să-i stea împotrivă ori să-i pună stavilă.

„Antihrist — spune Beliaev — va lucra cu putere și minuni de la Satana, iar această putere va fi foarte mare… va avea o mulțime de ajutători puternici… cu mijloace de comunicare rapide și metode de coordonare, va fi cu putință să înfăptuiască o revoluție în toată lumea în același timp”.

Recunoașterea obștească a lui Antihrist drept conducător al lumii întregi se va petrece în aceeași vreme cu recunoașterea generală a lui drept singurul lider spiritual al tuturor religiilor. Vladimir Soloviov, în ultima sa lucrare intitulată Povestire despre Antihrist — trei dialoguri, a exprimat părerea că Antihrist, după ce va lua stăpânirea deplină, va aduna un soi de sinod ecumenic cu reprezentanți din toate religiile. La acest sinod (din Ierusalim), Antihrist se va oferi să-i unească pe toți într-o singură obște, sub călăuzirea unui singur îndrumător spiritual. El își va îndrepta îndeosebi atenția spre creștinii din toate confesiunile, făgăduindu-le tot felul de ocrotiri și înlesniri în schimbul recunoașterii cârmuirii sale.

Sfântul Efrem Sirul scrie: „El se va trâmbița pe sine așa cum au făcut și înaintemergătorii lui, care mai înainte vreme îl închipuiau; se va numi pe sine propovăduitorul și cel care a statornicit iarăși învățătura și cunoștința cea adevărată a lui Dumnezeu. Cei care nu înțeleg creștinismul, vor vedea în el un reprezentant, un susținător al adevăratei religii și i se vor alătura, făcându-i-se părtași. El va grăi cu glas mare despre sine, numindu-se a fi Mesia cel făgăduit, iar fiii înțelepciunii lumești și ai cugetării trupești îi vor închina osanale. Văzând capacitățile lui copleșitoare, slava, puterea, însușirile geniale și dezvoltarea cât se poate de cuprinzătoare după stihiile lumii, ei îl vor proclama dumnezeu și se vor face părtași și ajutoare ale lui”.

Citeşte şi:  Profețiile Sfântului Paisie Aghioritul: Se apropie războiul, rugăciunea trebuie sporită

Între altele, este de foarte mare însemnătate să pomenim că toți Sfinții Părinți socotesc că pricina de căpătâi a grabnicei înrobiri a omenirii de către Antihrist este lipsa de înțelegere duhovnicească precum și obșteasca și deplina prăvălire în îndeletniciri lumești. De vreme ce înțelegerea duhovnicească se poate dobândi și poate spori numai în condițiile adevăratei vieți duhovnicești, trăite de creștinii cu adevărat ortodocși (așadar fără a-i cuprinde aici pe cei care sunt ortodocși doar cu numele), numai acei puțini dintre ei, care vor rămâne cu adevărat creștini ortodocși până în sfârșit, ducând o viață duhovnicească în acord cu propovăduirea Sfintei Biserici, vor avea în vremea aceea plinătatea mijloacelor de apărare și vor putea să deslușească toate cursele și vicleniile lui Antihrist.

Cu neînchipuită dibăcie, acest înșelător va înlocui închinarea către Dumnezeu-omul Iisus Hristos prin închinarea către sine, omul-dumnezeu Antihrist. În Sfânta Scriptură el este înfățișat drept cel care „se înalță mai presus de tot ce se numește Dumnezeu, sau se cinstește cu închinare” (cf. 2 Tesaloniceni 2, 3-4), ca grăind „semeții și hule„, precum și ca unul care îl blasfemiază pe Dumnezeu și „cortul Lui, si pe cei ce sălășluiesc în Cer” (Apocalipsa 13, 5-6).

Potrivit proorociei Sfântului Apostol Pavel, Antihrist va ședea „în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (2 Tesaloniceni 2, 4).

Fără îndoială că „Antihrist nu va putea să șadă in templu neîncetat. El o va face numai cu osebite prilejuri, sărbătorești și însemnate; de pildă, la proclamarea ca ocârmuitor al lumii și dumnezeu al tuturor. Totuși, acest semn va fi plinit deja și numai prin faptul că va ședea in templu chiar și o singură dată. Mai mult decât atât, va porunci să se așeze chipul lui în toate templele creștine și necreștine, și toți oamenii să i se închine precum i s-ar închina chipului lui Dumnezeu. În cele din urmă, în biserici se va începe slujirea lui Antihrist ca dumnezeu”.

Sfântul Ioan Teologul spune că Antihrist va face semne mari „încât și foc să facă să se pogoare din cer pe pământ înaintea oamenilor” (Apocalipsa 13, 13). Sfântul Ignatie Briancianinov spune: „Acest semn este arătat de Scriptură ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Antihrist – iar locul acestui semn va fi în văzduh. Va fi o priveliște uimitoare și înfricoșătoare care va lucra cu precădere asupra simțului văzului, vrăjindu-l și aruncându-l in înșelare.” Minunile Iui Antihrist, lucrate prin puterea Satanei, vor produce o înrâurire irezistibilă asupra privitorilor. „Oamenii nu vor pricepe faptul că minunile lui nu au nici un țel bun, rațional, că sunt pline de uluire mincinoasă, fără de noimă, reprezentații teatrale pline de toată viclenia, pricinuitoare de consternare spre a aduce mintea în nedumerire și uitare de sine, ca să amăgească, să înșele și să farmece lumea prin încântarea pricinuită de niște înfățișări colosale, însă cu totul deșarte” — Sfântul Ignatie Briancianinov.

După ce vor fi văzut aceste „minuni”, oamenii, din pricina orbirii lor (duhovnicești) și a biruinței cugetării lor trupești, vor recunoaște fără întârziere aceste demonstrații de putere satanică drept cele mai mari și vădite manifestări ale puterii lui Dumnezeu și, cuprinși de extaz, îl vor primi pe Antihrist ca pe un dumnezeu. „Antihrist va înfricoșa cu minunile sale înspăimântătoare și uluitoare. Prin ele, va satisface curiozitatea nechibzuită și ignoranța crasă, va satisface superstiția și va aduce în nedumerire cunoștința omenească. Toți oamenii ce sunt călăuziți de lumina firii lor căzute și astfel înstrăinați de călăuzirea luminii lui Dumnezeu, vor fi ademeniți spre supunere de către amăgitorul (cf. Apocalipsa 13, 8)” — Sfântul Ignatie Briancianinov.

Despre puterea lui Satana asupra împărățiilor lumii, dă mărturie în mai multe rânduri cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Însuși îl numește pe diavol „stăpânitorul acestei lumi”. Sfântul Ioan Teologul scrie în cartea Apocalipsei că Satana îi dă slugii sale „puterea sa și scaunul său și stăpânire mare” (Apocalipsa 13, 2). Puterea Satanei este sporită și întărită de înșelare, amăgire și silnicie. Domnul Iisus Hristos a ajuns să-Și adeverească puterea printr-o săvârșire liber consimțită și prin supunere fiască față de Dumnezeu-Tatăl. Ceea ce Hristos a respins — în vremea ispitirii din pustie — Antihrist va primi și va împlini în măsură deplină. Acest viclean își va căpăta toată puterea de la Satana, în schimbul supunerii desăvârșite față de el. El îi va răsplăti pe alții cu aceeași putere diavolească, potrivit măsurii supunerii lor și a slujirii voirii Satanei.

Citeşte şi:  Sufletele merg în iad, aşa cum merg oamenii duminica de la biserică la chefuri

Într-una din cuvântările lui, de Dumnezeu insuflate, Sfântul Efrem Sirul ne-a lăsat învățătura ce urmează:

„Cu durere îmi voi începe cuvântul și cu suspine voi grăi despre sfârșitul lumii acesteia și pentru șarpele cel fără de rușine și preacumplit, care va aduce lumea în mare tulburare și va vârî frică, lașitate și necredință groaznică în inimile oamenilor. El va lucra minuni, semne și priveliști înfricoșătoare, cât să înșele, de va fi cu putință, și pe cei aleși (Matei 24, 24), amăgindu-i pe toți prin semne mincinoase și părelnicii de minuni lucrate de el însuși. Căci prin îngăduința Dumnezeului Celui Sfânt, va primi puterea de a înșela lumea, fiindcă fărădelegea va fi umplut pământul și pretutindeni se vor săvârși tot felul de urâciuni. De aceea, din pricina nelegiuirii oamenilor, Stăpânul Cel Preacurat va îngădui ca lumea să fie ispitită de duhul minciunii, de vreme ce oamenii au dorit să se despartă de Dumnezeu și să-l iubească pe cel viclean.

O, fraților, mare va fi lupta în vremurile acelea, mai ales pentru cei credincioși, când semne și minuni se vor lucra cu putere mare de către șarpele însuși; când se va arăta pe sine în năluciri înspăimântătoare ca fiind asemenea lui Dumnezeu — va zbura prin văzduh și toți dracii, ca îngerii, se vor înălța în fața tiranului. Căci va răcni cu putere, schimbându-și înfățișarea și speriindu-i pe toți oamenii peste măsură. Fraților, cine se va dovedi atunci a fi cu luare-aminte, neclintit, având în sufletul său semnul celui credincios — Venirea cea sfântă a Fiului Celui Unul-Născut, Dumnezeul nostru —, când va privi durerile negrăite care vor veni de pretutindeni asupra fiecărui suflet și din care nu va fi nici un strop de ușurare, nici o alinare de nici un fel, nici pe uscat, nici pe mare? Cine va rămâne statornic când va vedea lumea întreagă în tulburări, pe toți fugind să se ascundă în munți, iar pe unii murind de foame, pe alții topindu-se de sete ca ceara și pe nimeni având milă; când va vedea toate fețele înlăcrimate și întrebând cu arzătoare dorință: «Oare se mai găsește undeva pe pământ cuvântul lui Dumnezeu?» și auzind răspunsul: «Nicăieri!».

Cine va suferi durerea de neîndurat când va vedea adunarea neamurilor care vor veni de la marginile pământului ca să-l vadă pe tiran, mulți închinându-i-se, strigând cutremurați: «Tu ești salvatorul nostru!»? Marea se va răzvrăti, pământul se va usca, cerurile nu vor da ploaie, plantele se vor veșteji și toți locuitorii pământului din părțile de Răsărit vor fugi în Apus, din pricina spaimei celei mari, iar cei care trăiesc în părțile de Apus vor fugi în Răsărit cu tulburare. Însă cel fără de rușine, luând atunci stăpânire, va trimite diavolii la toate marginile pământului să propovăduiască: «Marele împărat s-a arătat cu slavă. Veniți de îl vedeți pe el».

Și cine va avea un suflet atât de neclintit, încât să sufere toate aceste ispite? Cine, oare, va fi acest om, precum am mai zis, ca toți îngerii să-l fericească pe el?”

Citeşte şi:  Părerea unui creştin despre dispariția numerarului

Odată ce va dobândi puterea mondială, Antihrist își va schimba năpraznic purtarea în locul atitudinii fățarnice și grijulii față de oameni și a bunăvoinței mincinoase față de vrăjmașii lui, se va întoarce spre prigonirea crâncenă a tuturor creștinilor credincioși care refuză să i se închine ca unui dumnezeu. El va „asupri pe sfinții Celui Preaînalt și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea” (Daniil 7, 25; Apocalipsa 12, 13-17; 13, 6-7). Slujba creștinească săvârșită de obște — Sfânta Liturghie — va trebui să înceteze. Antihrist și adepții săi, scrie Beliaev, „vor nimici cărțile Sfintei Scripturi, îi vor urmări și-i vor chinui pe propovăduitorii Cuvântului lui Dumnezeu și pe cei ce iau parte la slujbele bisericești creștine. Vor pândi ca Euharistia să nu se mai săvârșească nicăieri. Cu toate propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu nu va fi redusă la tăcere, iar dumnezeieștile slujbe nu vor conteni și Euharistia se va săvârși”, însă numai în locuri ascunse precum în primele veacuri ale creștinismului și în Biserica din catacombe din Rusia de azi.

Antihrist va avea un ajutător neobosit pentru prigonirea creștinilor precum și pentru silirea lor de a i se închina lui ca unui dumnezeu. Din pricina cruzimii și a neîndurării lui, ajutătorul lui Antihrist este numit în Sfânta Scriptură tot „fiară„. Sfântul Ioan Teologul scrie: „Și am văzut o altă fiară ridicându-se din pământ… Și toată stăpânirea fiarei celei dintâi o pune în lucrare, înaintea ei, și face pământul și pe cei ce locuiesc pe el să se închine fiarei celei dintâi… Și îi înșeală pe cei ce locuiesc pe pământ prin semnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei, poruncind celor ce locuiesc pe pământ să facă un chip fiarei… Și i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, încât să și grăiască chipul fiarei, și să facă așa încât oricâți nu se vor închina chipului fiarei să fie omorâți” (Apocalipsa 13, 11-12, 14-15).

„Pentru Sfinții lui Dumnezeu încercarea va fi cumplită: răutatea, fățăria și minunile prigonitorului vor spori ca să-i înșele și să-i amăgească. Prigoanele și împiedicările meșteșugit scornite, cumpănite și învăluite cu vicleană ingeniozitate, precum și puterea nemăsurată a chinuitorului îi vor pune în situația cea mai grea, iar numărul lor mic va părea cu totul neînsemnat în fața întregii omeniri… disprețul tuturor, ura generală, clevetirea, asuprirea, moartea silnică vor fi soarta lor… Vrăjmașii lui Antihrist vor fi socotiți drept răzvrătiți, drept dușmani ai binelui și ordinii sociale [„teroriști„], vor suferi atât prigoane ascunse, cât și fățișe, vor fi supuși caznelor și uciderilor…” – Sfântul Ignatie Briancianinov.

Cele dintâi ucideri le va săvârși Antihrist asupra acuzatorilor săi – Sfinții Prooroci Enoh și Ilie. „Și dacă vor sfârși mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei și-i va birui și-i va omorî. Și stârvurile lor vor zăcea în ulița cetății celei mari, care duhovnicește se cheamă Sodoma și Egipt, unde a fost răstignit și Domnul lor (Ierusalim). Și din popoare, din seminții, din limbi și din neamuri, vor privi la stârvurile lor zile trei și jumătate, și nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt. Și cei ce locuiesc pe pământ se vor bucura de ei și se vor veseli, și vor trimite daruri unul altuia, pentru că acești doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pe pământ. Și după cele trei zile și jumătate, duh de viață de la Dumnezeu a intrat întru ei și au stat pe picioarele lor și frică mare a căzut peste cei ce-i vedeau pe ei. Și au auzit glas mare din Cer zicându-le: Suiți-vă aici! Și s-au suit la Cer pe un nor, și au privit la ei vrăjmașii lor. Și întru acel ceas s-a făcut cutremur mare și a zecea parte din cetate a căzut și au pierit în cutremur șapte mii de oameni, iar ceilalți s-au înfricoșat și au dat slavă Dumnezeului Cerului” (Apocalipsa 11, 7-13).

Din cartea Apostazia și Antihristul