copilBiroul Migraţie şi Azil: „Nu există o statistică oficială despre numărul familiilor plecate din ţară”

Din cauza migraţiei, în ultimii ani tot mai mulţi copii din R. Moldova suferă. Conform datelor statistice, 23% dintre copiii rămaşi fără părinţi, în grija rudelor, nu au fost vizitaţi măcar de un medic. Doi copii din trei nu pot beneficia de tutelă legală acasă. Din numărul total de copii rămaşi fără părinţi, doar 15% sunt sub tutela statului, restul sunt în voia sorţii.

„Când a plecat mama peste hotare, cel mai mic frate avea un an şi 11 luni. Suntem patru copii, doi băieţi şi o fată. De la început, în primele două săptămâni, am locuit în satul Hârtop, după care ne-am mutat la bunica, era bună cu noi, dar ne lipsea mama. Atunci deseori îmi ziceam: unde-i mama să mă bată, cu toate că nu ne bătea, îmi era foarte dor. După care am stat cu tutelă, a fost greu. Deoarece atunci când a plecat mama nu era internet, primeam scrisori de la ea şi noi îi trimiteam, şi acum încă mai sunt scrisorile ei. Sunt sportiv şi am fost în diferite ţări, ştiu ce înseamnă se emigrezi, iar când te întorci în ţară ta vezi că nu s-a schimbat nimic”, spune emoţionat Grigore Cobîleanschi, dublucampion mondial la arta marțială taekgyeon (formă veche a takwondo-ului), în Coreea 2014; 2015.

Citeşte şi:  Droguri comercializate fără restricții în sudul țării

Valeria Strungaru din Chişinău povesteşte printre lacrimi despre plecarea părinţilor săi la muncă peste hotare. „Ambii părinţi au plecat la muncă peste hotare când aveam şase ani, sunt una la părinţi. Am stat la sora mamei, apoi am migrat prin diferite instituţii şcolare din diferite localităţi. Îmi era greu să mă acomodez la şcoală, colegi noi, reguli noi. După câţiva ani, mama a rămas cu mine acasă, am cumpărat un apartament şi s-a ocupat de educaţia mea. Mă bucur că mama a fost cea care a rămas cu mine. Rezultatul migraţiei este divorţul părinţilor mei, pentru mine migraţia înseamnă lipsă de amintiri, durere”, spune fata, ştergându-şi lacrimile.

Părinţii care migrează nu-şi cunosc drepturile şi nici obligaţiile

Barbara Jamar, coordonator de programme pentru Protecţia Copilului în cadrul UNICEF Moldova, spune că părinţii care vor să plece trebuie să cunoască riscurile la care sunt supuşi copiii lor rămaşi în ţară. Dintre părinţii care au fost măcar o dată la muncă peste hotare, doar în 27% din cazuri au ales să rămână cu copiii acasă.

Citeşte şi:  Recomandări pentru clienții băncilor, care au descoperit dispariția banilor de pe cont

„Şi totuşi tehnologiile moderne prin care pot comunica părinţii cu ai lor copii rămaşi acasă nu pot să înlocuiască mâinile calde ale mamei. Scopul de a preveni diverse probleme cauzate de migraţie este de a conlucra cu reprezentanţii diasporei şi ai autorităţilor locale. Guvernul trebuie să se implice pentru a ameliora efectele migraţiei şi pentru a găsi soluţii pentru rezolvarea diferitor probleme ale copiilor rămaşi acasă”, menţionează Barbara. Conform Biroului de Migraţie şi Azil, statisticile sunt îngrijorătoare – doi din trei bărbaţi şi una din trei femei au plecat deja din ţară pentru a le asigura un trai mai bun copiilor lor. În anul 2009, au rămas fără părinţi 55 de mii de copii. În anul 2015, cifra este de 40 de mii de copii, mai puţini deoarece deja pleacă familii întregi.

„Din numărul total de copii rămaşi fără părinţi 15% sunt sub tutela statului, restul sunt în voia sorţii, de aceea creşte numărul de cazuri ale delincvenţei juvenile. Din păcate, nu există o statistică oficială despre numărul familiilor plecate din R. Moldova”, relatează Olga Poalelungi, director al Biroului Migraţie şi Azil.

Citeşte şi:  Un manual despre drepturile copiilor va fi lansat în Republica Moldova

„Ce fel de primar eşti dacă nu ştii că în localitatea ta sunt copii rămaşi fără părinţi?”

Cea mai gravă situaţie este când ambii părinţi pleacă din ţară, iar copiii rămân lipsiţi de protecţie, de grija şi dragostea acestora, lucruri care nu vor putea fi înlocuite de nimeni. Maia Bănărescu, Avocata Poporului pentru drepturile copilului, clasifică societatea noastră ca una indiferentă la tot ce se întâmplă. „Eu nu înţeleg ce fel de primar eşti dacă nu cunoşti că în localitatea ta sunt copii rămaşi fără părinţi”, menţionează avocata. Problema migraţiei şi urmările acesteia au fost discutate în cadrul unui atelier de lucru. La sfârşit participanţii au pus pe hârtie şi câteva recomandări pentru soluţionarea problemelor cauzate de migraţie, care vor fi puse în practică în viitorul apropiat. La atelier au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Biroului Migraţie şi Azil, ai UNICEF Moldova, Avocata Poporului pentru drepturile copilului, membri ai grupului de tineri pe lângă secretariatul ONU şi preşedintele AO Reţeaua de Tineri Educatori de la Egal la Egal, Y-PEER Moldova.

Sursa: http://www.jc.md/