Am aflat că amenzile pentru discriminare au fost crescute ce către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, astfel că apelativul „țigan”, adresat unei persoane, îl poate costa pe cel ce îl folosește până la 30.000 de lei, iar dacă acesta se adresează unui grup (aș vrea să văd cine ar avea curajul ăsta în România!), respectivul este pasibil de o sancțiune în valoare de 100.000 de lei.
Probabil, urmează să se întreprindă și alte măsuri pentru protejarea acestei mari minorități din țara noastră. Cică, deja unii dintre librari dau pe sub mână opera „subversivă” a lui Mircea Eliade, „La țigănci”, până ce editorii vor găsi o soluție pentru adaptarea titlului cărții la noile realități. Volumul s-ar putea numi „La rome”, „La romance” sau, ce mai calea valea, „La Roma”, ca să fie toată lumea împăcată. Ba ar putea să se intituleze și mai simplu: „La”. Atât.
O altă carte care se pregătește să dispară din istoria literaturii române este „Țiganiada” lui Budai-Delanu, cel puțin în formula actuală. Mai potrivit ar fi să se numească „Romaniada”. Șefii de orchestră vor trebui să scoată din repertoriu melodiile: „Cântă-mi, țigane”, „Țigăncușă ești frumoasă” sau „Inimă de țigancă”. Noile prevederi impun sancțiuni aspre celor care le vor refuza romilor accesul pe vapoare, taxiuri, în avioane sau elicoptere, iar legea nu este mai puțin severă pentru patronii de restaurante, săli de jocuri mecanice, băcănii, cizmării, frizerii sau sifonării care-i discriminează pe romi. Atunci când se angajază undeva, patronii nu îi vor pune pe aceștia să muncească în plus sau pe alte funcții față de pregătirea lor, pentru că îl pot reclama la CNCD. Aviz celor care intenționează (sau au făcut-o deja) să pună pe post de șef salariați fără pregătire de specialitate. (EM)
Sursa: edituramateescu.ro
