Domnului Ministru Marian- Cătălin Predoiu

Ministerul Afacerilor Interne

Ref : necesitatea modificării și prorogării unor termene prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români

Stimate domnule Ministru,

Subsemnatul, împreună cu asociațiile semnatare, vă solicităm imperios următoarele:

1)      Negocierea de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a modificării jaloanelor 173 și 174 din Planul Național de Reziliență și Redresare și a țintelor aferente[1] întrucât acestea se întemeiază pe Regulamentul 2019/1157 care a fost invalidat de Curtea Europeană de Justiție prin decizia din 21 martie 2024 în cauza C 61/2022[2].

Efectele actului declarat nevalid au fost menținute pentru motive de securitate juridică doar pentru cazul în care efectele imediate ale hotărârii prin care se constată această nevaliditate ar avea consecințe negative grave pentru persoanele în cauză. Or, în cazul României, cetățenii României nu sunt afectați de o astfel de invaliditate a Regulamentului 2019/1157 astfel că menținerea efectelor nu ar trebuiu să fie obligatorie.

2)      Inițierea de către Ministerul Afacerilor Interne a unor prevederi legislative care să vizeze amânarea punerii în aplicare a planului de retragere din circulatie, începând cu 3 august 2031, a cărților de identitate simple utilizate în prezent și păstrarea lor în uz din considerente economice, de securitate și sociale.

Solicitarea este justificată atât din motive ce țin de climatul de insecuritate existent la nivel mondial (ex. războiul din Ucraina), cât și de nevoia de a explica și a clarifica  disputele dintre Parlamentul European Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție legate de transferul către Statele Unite ale Americii ale unor date cu caracter personal.

Astfel, prin Rezoluția din 11 mai 2023 referitoare la caracterul adecvat al protecției oferite de Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor Parlamentului European ”invită Comisia să acționeze în interesul întreprinderilor și cetățenilor UE, asigurându-se că cadrul propus oferă un temei juridic solid, suficient și orientat spre viitor pentru transferurile de date între UE și SUA; se așteaptă ca orice decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, dacă este adoptată, să fie contestată din nou la CJUE; subliniază responsabilitatea Comisiei pentru neprotejarea drepturilor cetățenilor UE în cazul în care decizia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție va fi invalidată din nou de CJUE”.

3)      Păstrarea dreptului real la opțiune în ceea ce privește utilizarea pașaportului temporar de către cetățenii români care doresc să călătorească în anumite state care recunosc acest tip de act emis de către statul roman.

În fapt, autoritățile române restrâng libertățile și drepturile cetățenești la un nivel fără precedent în istoria recentă a României și nu au efectuat niciun studiu de impact asupra efectelor, limitându-se să transpună directivele primite de la nivelul UE.

Anexăm prezentei petiția împotriva demersurilor autorităților statului de înlocuire a actelor de identitate simple prin care sunt explicate o parte din îngrijorările Asociației pentru Libertatea Românilor față de acestea.

Petiție împotriva demersurilor autorităților statului de înlocuire a actelor de identitate

Context

Cu toate că, în urmă cu un an, prin decizia sa din 21 martie 2024^[3], Curtea Europeană de Justiție a invalidat prevederile Regulamentului UE 2019/1157 care a cerut armonizarea documentelor de identitate pentru toți cetățenii europeni, autoritățile române continuă să invoce prevederile acestui Regulament în demersurile lor de înlocuire a actelor de identitate.

Ba mai mult, contrar prevederilor europene, se pregătesc lucruri cu profunde implicații și restrângeri ale dreptului la autonomie individuală[4]. Astfel, introducerea chip-ului cu date privind sănătatea personală în noul card electronic de sănătate[5] este o măsura excesiva si cu grave repercusiuni asupra vieții personale a oamenilor, dar mai ales asupra libertăților și dreptului la autonomie individuală

Dreptul la autonomie individuală și dreptul de circulație a românilor sunt amenințate odată cu introducerea noilor funcționalități.  Folosirea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru înregimentarea populației în sistemul electronic de identificare este asumată la un grad de 100%, fără a fi realizată o consultare reală a populației și în ciuda faptului că  jaloanele PNRR fac referire la Regulamentul UE 2019/1157, invalidat de CJUE.

Populația nu percepe și nu cunoaște care este dimensiunea gradului de interferență și intruziune asupra drepturilor sale de autonomie individuală fiindcă niciun studiu de impact nu a fost realizat de autoritățile române; Asociațiile semnatare consideră că adoptarea actelor biometrice amenință chiar și libertatea de exprimare, prin crearea unor premise pentru controlul individului în cazul unui regim opresiv.

Noul sistem are probleme grave de conformitate cu GDPR întrucât respectarea drepturilor la viață privată devine complexă, iar consimțământul utilizatorilor este problematic (mai ales în contextul integrării platformei privind identitatea datelor personale legate de sănătatea individului).

După invalidarea Regulamentului 2019/1157 de către Curtea Europeană de Justiție și în noul context politic, tehnologic și de insecuritate, autoritățile ar trebui să demareze proceduri de actualizare a reglementărilor actuale (mai ales că, la nivel european, va fi adoptat un nou Regulament).

Să nu uităm că state precum Marea Britanie au instituit drepturi reale de opțiune pentru cetățenii care refuză înregimentarea biometrică, însă, în România, de cele mai multe ori, drepturile de opțiune sunt ignorate. Bunăoară, recent autoritățile române au eliminat unul dintre drepturile de opțiune câștigate de cetățenii români, respectiv dreptul de a obține pașaport temporar pentru călătorii în străinătate.

Autoritățile nu explică modul în care sistemul informatic, cu multiple funcționalități, va permite urmărirea cetățenilor și nu există niciun fel de garanții că autoritățile nu vor folosi  datele colectate într-un scop contrar. Transparența proceselor este esențială, dar autoritățile române s-au limitat până în prezent doar la consultări formale; atunci când au promis anumite drepturi de opțiune, acestea s-au dorit a fi limitate, fără respectarea dorințelor plauzibile și corecte ale cetățenilor români.

Fondurile PNRR nu trebuie să fie legate de gradul de intensitate al interferenței autorităților cu dreptul la autonomie al individului. În plus, jaloanele PNRR fac trimitere la invalidatul Regulament al UE, astfel că aceste jaloane nu pot fi păstrate în această formă, fiind necesară renegocierea lor.

Regulamentul GDPR garantează că ”prelucrarea unor date biometrice este, în principiu, interzisă și nu poate fi autorizată decât în cazuri excepționale și strict limitate.”

Prezentarea studiului de impact și al avizului Agenției Europene pentru Protecția Datelor. Ignorarea acestora de către Comisia Europeană și Parlamentul European

Ca să demonstreze faptul că autoritățile europene și naționale nu respectă drepturile cetățenilor europeni sau români, vom prezenta, în continuare, concluziile Avizului Agenției Europeane pentru Protecția Datelor care a stat la baza adoptării Regulamentului invalidat 2019/1157, precum și concluziile studiului de impact comandat de Comisia Europeană. De asemenea, vom reda concluziile acestor documente așa cum sunt reținute în decizia CJUE care a invalidat Regulamentul 2019/1157.

Studiul de evaluare a impactului pe care colectarea datelor biometrice îl va avea asupra cetățenilor europeni, realizat de Comisia Europeană a însoțit propunerea de regulament aflată la originea Regulamentului invalidat 2019/1157. Puțină lume cunoaște faptul că studiul a arătat că ”opțiunea neobligativității integrării a două amprente digitale pe suportul de stocare al cărților de identitate trebuia privilegiată.”.

De asemenea, în Avizul 7/2018[6], Agenția Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS) a subliniat că ”alte tehnici de imprimare securizată a documentelor de identificare precum hologramele sau filigranele sunt în mod clar mai puțin intruzive, permițând totodată prevenirea falsificării acestor documente și verificarea autenticității lor.” De altfel, în cazul unei cărți de identitate al cărei cip electronic este defect, elementele fizice, în special microimprimările sau supraimprimările care reacționează la ultraviolete, sunt suficiente pentru a garanta securitatea cărților respective.[7]

Cităm din Hotărârea Curții Europene de Justiție menționată anterior:

din Avizul 7/2018 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor ”ar reieși că integrarea și stocarea amprentelor digitale ar avea un impact considerabil, putând afecta până la 370 de milioane de cetățeni ai Uniunii și ar supune potențial 85 % din populația Uniunii prelevării obligatorii de amprente digitale. Or, acest impact considerabil, coroborat cu caracterul foarte sensibil al datelor prelucrate (o imagine facială combinată cu două amprente digitale), ar semnifica faptul că restrângerea adusă exercițiului drepturilor garantate la articolele 7 și 8 din cartă, ce rezultă din colectarea obligatorie a amprentelor digitale în scopul întocmirii cărților de identitate, este mai importantă decât pentru pașapoarte, fapt care ar impune, în schimb, o justificare mai solidă, precum și o examinare atentă a măsurii în cauză potrivit unui criteriu de necesitate strictă.

36      În orice caz, necesitatea de a efectua un control strict al proporționalității ar decurge de asemenea din articolul 9 alineatul (1) din RGPD, potrivit căruia prelucrarea unor astfel de date biometrice este, în principiu, interzisă și nu poate fi autorizată decât în cazuri excepționale și strict limitate.

37      În acest context, deși instanța de trimitere consideră că utilizarea unor date biometrice reduce riscul ca un document să poată fi falsificat, are îndoieli dacă această împrejurare singură poate justifica amploarea restrângerii aduse dreptului la protecția datelor cu caracter personal, având în vedere în special următoarele motive.

38      Mai întâi, în Avizul 7/2018, EDPS(AEPD) a subliniat că alte tehnici de imprimare securizată a documentelor de identificare precum hologramele sau filigranele sunt în mod clar mai puțin intruzive, permițând totodată prevenirea falsificării acestor documente și verificarea autenticității lor. De altfel, faptul că dreptul german recunoaște valabilitatea unei cărți de identitate al cărei cip electronic este defect ar demonstra că elementele fizice, în special microimprimările sau supraimprimările care reacționează la ultraviolete, sunt suficiente pentru a garanta securitatea cărților respective.

39      În continuare, articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul 2019/1157 autorizează statele membre să exonereze copiii sub 12 ani de obligația de a se supune amprentării digitale și, în orice caz, le impune acestora să exonereze copiii sub 6 ani de această obligație, ceea ce ar demonstra că prelevarea a două amprente digitale nu este strict necesară.

40      Pe de altă parte, articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul 2019/1157 nu ar respecta principiul reducerii la minimum a datelor, enunțat la articolul 5 din RGPD, din care reiese că colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate. Astfel, colectarea a două amprente digitale întregi, și nu doar a punctelor caracteristice ale acestor amprente („minuțiile”), deși permite favorizarea interoperabilității diferitelor tipuri de sisteme, ar crește de asemenea cantitatea de date cu caracter personal stocate și, prin urmare, riscul de uzurpare a identității în cazul unei scurgeri de date. De altfel, acest risc nu ar fi neglijabil, întrucât cipurile electronice utilizate în cărțile de identitate ar putea fi citite de scanere neautorizate.

41      În sfârșit și în esență, restrângerea adusă exercițiului drepturilor garantate la articolele 7 și 8 din cartă ar putea să nu fie legitimă, întrucât, în Avizul 7/2018, EDPS (AEPD) a arătat că, atunci când a fost adoptat Regulamentul 2019/1157, numărul de cărți de identitate frauduloase era relativ scăzut proporțional cu numărul de cărți emise (38 870 de cărți frauduloase constatate în perioada 2013-2017) și că acest număr era în scădere de mai mulți ani.”

Cu toate acestea, însăși Comisia a ales să nu rețină opțiunea mai puțin intruzivă în propunerea sa legislativă.

De asemenea acordul interinstituțional de la nivelul UE prevede la punctul 14 că, la analizarea propunerilor legislative ale Comisiei, Parlamentul și Consiliul trebuie să țină seama pe deplin de evaluările impactului realizate de Comisie. Cu toate acestea, legiuitorul Uniunii a luat o măsură diferită și mai constrângătoare decât cea recomandată în urma evaluării impactului.

Instituțiile de la Bruxelles privilegiază însă colectarea datelor biometrice pe considerent că ar conduce la securitate sporită, comoditate pentru populație, reducere a fraudelor sau eficiență în autentificarea rapidă și precisă.

În realitate, datele cetățenilor, colectate prin intermediul acestor tehnologii, devin vulnerabile, existând riscuri de utilizare neautorizată. Mai mult în contextul războiului informatic continuu, datele românilor alături de datele europenilor vor fi expuse unor riscuri de sustragere, dar mai ales riscurilor de restrângere a dreptului la autonomie individuală și, mai departe a LIBERTAȚII DE EXPRIMARE.

Care este impactul asupra vieții sociale și drepturilor cetățenilor ?

Biometria schimbă modul în care interacționăm cu tehnologia putând avea consecințe din cele mai grave din cauza:

–          scurgerilor de date;

–          supravegherii în masă;

–          urmăririi persoanelor fără consimțământ și restrângerea libertăților;

–          folosirea datelor în scopuri neanunțate;

–          discriminare algoritmică din cauza unor erori și prejudecăți în sisteme;

–          colectare excesivă – și conducând la acumularea datelor sensibile.

Biometria poate conduce la provocări pentru grupurile vulnerabile. De exemplu, persoanele în vârstă întâmpină dificultăți de adaptare. Accesul inegal la tehnologie creează discriminare.

Echilibrul securitate-libertate se rupe. Cetățenii cedează date pentru confort și siguranță. Democrația necesită vigilență continuă. Drepturile fundamentale trebuie protejate, însă, la nivel național, dar și european se constată o preocupare crescută pentru a diminua din libertăți și a crește gradul de control al populației.

Transformarea interacțiunilor oficiale are loc în aceste momente în relații de tipul celor cu roboții de la telefonia mobilă/furnizorii de utilități. Relația cu autoritățile devine digitalizată. Procedurile administrative se simplifică. Apare o nouă normalitate birocratică. Implementarea acestor documente generează dezbateri intense în societate. Autoritățile trebuie să abordeze transparent toate aceste aspecte problematice. Mulți cetățeni nu înțeleg pe deplin implicațiile. Acordurile formale cu autoritățile sunt adesea obscure și complicate, cetățenii nebeneficiind de opțiuni reale de refuz.

Evoluțiile tehnologice nu sunt greu de anticipat. Ele vor care vor conduce la creșterea presiunii asupra cetățeanului din cauza faptului că autentificarea biometrică devine mai sofisticată, iar tehnologiile de securitate progresează rapid. Astfel, apare recunoașterea vocală și comportamentală și cetățeanul va fi supus unor presiuni legate de supraveghere excesivă.

Extinderea funcționalităților cardului de identitate este una din problemele grave care nu a fost tranșată nici măcar la nivel european, dar autoritățile române se aventurează într-o misiune care va crea presiune suplimentară asupra românilor.

Astfel, cardul de identitate electronic va integra noi servicii publice, cuprinzând inclusiv un cip pentru stocarea datelor de sănătate. Nu este greu de imaginat în ce mod va fi afectat dreptul cetățenilor la viață privată mai ales în contextul în care datele de sănătate ar fi accesate de autoritățile Poliției Române sau de cele ale unor entități private (bănci, firme de asigurare etc). Apare o tensiune între securitate și libertate personală și totodată amenințarea la adresa anonimității în spații publice crește semnificativ după modelul statelor de tip dictatorial.

De ce solicităm păstrarea formatului simplu al cardului de identitate?

Autoritățile, inclusiv MAI, au promis că vor păstra cardul de identitate simplu fără chip RFID și fără date biometrice pentru toate persoanele care, din motive religioase sau alte motive de conștiință, refuză cardul electronic. Acest card simplu nu ar mai da drept de călătorie în afara granițelor țării, dar asociațiile solicitante au cerut ca formatul actual să fie păstrat pentru că formatul de tip bancar nu ar reprezenta o opțiune reală.

Cu toate promisiunile făcute la un moment dat, autoritățile continuă să facă promisiuni de ”înregimentare” în noul sistem biometric al tuturor cetățenilor:

– pana la 31 dec 2024 : 4.500.000 de cetateni sa aiba carte de identitate electronica: Jalon PNRR 173

– pana la 30 iunie 2026: inca 8.500.000 de cetateni sa aiba carte de identitate electronica: jalon PNRR 174.

Mai mult, autoritățile române vor lansa imediat ”recomandări” posesorilor de Cărţi de Identitate model 1997 să se  prezinte pentru preschimbarea acestora, aceştia având posibilitatea de a opta între CEI şi CIS.

Aparent, autoritățile vor să prefigureze o posibilă încetare a producţiei acestui model de act de identitate invocându-se ” sensibilităţile circumscrise  tehnologiei de producţie a Cărţii de Identitate model 1997, precum şi riscurile generate la nivelul măsurilor de securitate aferente acestui model de act de identitate, generate în special de faptul că sunt depăşite din punct de vedere al  dezvoltării tehnologice existente, putând fi considerate ca fiind „uzate moral” prin raportare la tehnologiile utilizate în prezent”[8]

Apare ca justificată întrebarea de ce modifică autoritățile cărțile simple în condițiile în care acestea nu vor conferi drept de circulație în afara granițelor țării după data de 3 august 2031?

În acest sens, autoritățile române au în vedere data de 20 mai 2025 pentru introducerea noului card simplu, dar nu există transparență atunci când se precizează ce fel de elemente suplimentare de securitate va cuprinde noul card simplu.

Nu în ultimul rând, cardul simplu prefigurat de autorități va costa 39 de lei comparativ cu cei 7 lei pe care îi plătesc cetățenii pentru cardul de identitate în format actual.

Autoritățile nu au explicat care vor fi drepturile care vor fi limitate pentru cetățenii români care refuză cardul electronic de identitate și acest aspect creează probleme de transparență și un climat de neîncredere față de intenția autorităților.

Care este riscul în cazul încorporării în cardul de identitate a altor funcționalități?

Curtea Europeană de Justiție a analizat proporționalitatea includerii elementelor biometrice doar în legătură cu obiectivele de combatere a realizării de cărți de identitate false și a uzurpării identității, dar nu și în caz de interoperabilitate a sistemelor de verificare.

Avem convingerea că măsura integrării modulului de interfațare cu cărțile de identitate în aplicațiile furnizorilor de sănătate (care este asigurată de către Casa Naționala de Asigurări de Sănătate) poate fi profund îndreptată împotriva individului și poate avea consecințe dramatice în contextul unei dictaturi biometrice.

Furnizorii de servicii vor putea dezvolta aplicații care să acceseze datele cetățenilor și care sunt expuse riscurilor majore de utilizare abuzivă. Cazurile de acest fel sunt foarte multe în România și în UE, dar autoritățile nu le acordă importanța cuvenită.

Concluzii

Pentru considerentele mai sus-enunțate solicităm Ministerului Afacerilor Externe:

– să inițieze de urgență măsuri de oprire a demersurilor de înlocuire a actualului format al cărții de identitate întrucât acest demers este ireversibil și cu consecințe grave asupra cetățenilor țării.

– să respecte dreptul de opțiune câștigat de români respectiv dreptul la emiterea pașaportului temporar

–  să negocieze dreptul de călătorie a cetățenilor români în spațiul UE pe baza unor documente simple, neelectronice (pașaport sau carte de identitate simple).

Petiția este susținută de următoarele asociații:

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, prin președinte Prof. Nicolae Livadă

Asociația Medicală Concordia 2006, prin președinte dr. Cristinel Păsălău

Asociatia „Prietenii Sf. Efrem cel Nou”, prin președinte Pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

Asociația Basarabii, prin președinte Eduard Dumitrache

Asociația Bucovina Profundă, prin președinte Mircea Pușcașu

Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Suceava, prin director adjunct Vasile Chira

Asociația ProVita Bucovina, prin vicepreședinte Constantin Barariu

Asociația Europa Veche, prin președinte Nadia Pușcașu

Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni, prin președinte Marcel Bouroș

Asociația Creștin Ortodoxă Mama Olga, prin președinte Ciprian Arsene

Asociația Down Art Therapy, prin președinte Radu Buțu

Asociatia Liga Parintilor pentru Educatie, prin reprezentant Liviu Lupescu

Asociația Simplu, prin vicepreședinte Leonard Vancu

Asociatia ASTRADROM, prin vicepreședinte ing. Adrian Prada

Asociația Sf. Stelian, prin secretar ing. Petre Mitra

Asociația Sarmizegetusa Regia, prin președinte Mihai Alionescu

Asociația Dor de Vatră, prin vicepreședinte Aurica Bogojel

Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro Vita din România, prin vicepreședinte Mircea Pușcașu