Circa 3.000 de militari, 80 de tancuri și armament greu trec joi frontiera poloneză dinspre Germania, în cadrul unei desfășurări de forțe ale NATO în Polonia, ca urmare a deciziei luate anul trecut de Alianța Nord-Atlantică în vederea consolidării flancului său estic, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.

Militarii se alătură astfel celor circa 1.000 de soldați care au sosit în această țară în ultimele zile, informează Agerpres.

„NATO trebuie să fie abil. Nu există nicio dovadă că Rusia ar avea vreo intenție să inițieze ostilități deschise împotriva NATO și a altor țări Europene. Membrii NATO sunt îngrijorați că garanțiile reciproce din Articolul 5 ar putea să nu fie atât de ferme pe cât se dorește, dar la Moscova acestea sunt luate foarte în serios. Consolidarea apărării militare e necesară. Dar trebuie să se înțeleagă că Rusia face mișcări politice, iar un răspuns militar nu este cel mai bun răspuns”, a declarat pentru AGERPRES Mark Galeotti, expert al European Council for Foreign Relations (ECFR) pe probleme de politică rusească, istorie și securitate.

Rusia duce din 2014 o campanie vastă, agresivă și pe mai multe platforme, în care strategia principală este de a-și folosi forța militară în scop de diplomație coercitivă, menită să divizeze, să distragă și să țină Europa în tensiune, pentru ca diplomații țărilor occidentale să nu aibă timp pentru activitățile Moscovei în imediata sa vecinătate, afirmă expertul.

Galleotti numește această strategie „diplomația de metal al Rusiei” și explică într-un raport publicat de ECFR că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să o contracareze pe toate planurile, nu doar din punct de vedere militar.

Galeotti mai spune că, uneori, cea mai bună dovadă de forță este controlul și reținerea de la a reacționa violent. În acest moment există un ritual între Rusia și NATO: la fiecare mișcare a Rusiei, NATO reacționează imediat. Acest lucru îi ofer Moscovei inițiativa pentru că deja Kremlinul știe ce determină un răspuns din partea țărilor occidentale și folosește acest lucru în scopuri politice, pentru a dovedi publicului rusesc cât de neajutorată e Europa.

„De fapt, ce au făcut rușii cu această diplomație de metal este să spună ‘Cu cât vă apropiați mai mult de NATO, cu atât mai mult deveniți o țintă’ ”, spune Galeotti. „Această atitudine a Moscovei trezește reacții diferite în țări diferite: dacă Norvegia și Suedia devin mai implicate, țările balcanice devin mai reticente în privința cooperării cu NATO. Iar cheia este că a fi membru NATO înseamnă lucruri diferite pentru regiuni diferite. În țările baltice, în Scandinavia și Europa Centrală, totul se reduce în a ține sub control agresivitatea Rusiei. Dar dacă te afli în Balcani, sincer, nu prea îți e teamă de o invazie rusească. De fapt, a fi membru NATO este mai mult un simbol că țara respectivă este membră a clubului occidental, fie că vrea să adere la UE, precum Turcia, fie că își dorește o relație mai bună cu SUA”, a explicat analistul.

Sursa: puterea.ro