SEDELNE, glasul al 4-lea

Doi ucenici se trimit să aducă mânzul, precum s-a scris, pe care încălecând Hristos, va veni frumos să ia de la prunci dumnezeiască laudă. Deci alergăm cu osârdie să-L întâmpinăm şi noi, aducându-I stâlpări de virtuţi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Fecioară cu totul fără prihană, Maica lui Hristos Dumnezeu, sabie a trecut prin sufletul tău, cel întru tot sfânt, când ai văzut răstignit de bunăvoie pe Fiul şi Dumnezeul tău. Pe Care nu înceta rugându-L, binecuvântată, să ne dăruiască nouă iertare de greşeale în vremea postului.

glasul al 8-lea

Doi ucenici se trimit astăzi să aducă mânzul la Stăpânul tuturor; că vine să încalece pe el, Cel purtat de mulţimile serafimilor; începe a se îngrozi moartea, stăpâna lumii, atotmâncătoare, prin Lazăr fiind prădată mai întâi de către neamul omenesc.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Stând de faţă Preacurata la patima Fiului său, plângând cu amar, s-a tânguit cu jale: Cum Te-au pus feciorii  iudeilor înaintea judecăţii lui Pilat, pe Tine, Cel ce eşti slăvit fără tăcere cu cântări îngereşti? Vai mie, Fiule! Laud, Cuvinte, milostivirea Ta cea multă şi nespusă.

 TRICÂNTAREA

Cântarea a 5-a, glasul al 4-lea

Adormind Tu, Doamne, pe Cruce, ai schimbat, Stăpâne, moartea în somn; că ai zis: Lazăr, prietenul meu, a adormit, dar voi merge acum să-l trezesc pe el.

Plinind propovăduirile cele proorocite ale proorocilor, ai venit, Hristoase îndurate, la cetatea cea ucigătoare de prooroci, că să fii ucis de bunăvoie, mântindu-mă pe mine, cel ucis prin stricăciune.

Cei ce aţi supus minţii trupul cel anevoie de înfrânat, prin post şi prin rugăciune, sihaştri şi mulţimea credincioşilor, întâmpinaţi pe Hristos, Cel ce vine călare pe mânz să pătimească.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Cu picăturile milei tale adapă, Preacurată, inima mea cea topită de văpaia păcatului, şi  aprinde sfeşnicul cel stins al sufletului meu, ceea ce eşti uşa luminii.

Altă Tricântare, glasul al 8-lea

Când ai vrut să mergi, Hristoase, la Betania, ai trimis pe doi din ucenicii Tăi să-Ţi aducă un mânz, pe care nimeni din oameni să nu fi încălecat; căci nimeni afară de Tine, Mântuitorule, n-a supus neamurile cele necuvântătoare.

Adunatu-s-au astăzi mulţime de iudei din Ierusalim în Betania, şi s-au întristat împreună cu surorile lui Lazăr; iar a doua zi, cunoscând că s-a sculat din mormânt, s-au pornit spre uciderea lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Treime Preasfântă, Părinte şi Fiule şi Duhule cel atotlucrător, fericită Dumnezeire, fiinţă fără început, lumina cea întreit-strălucitoare, Stăpânie atotvăzătoare, păzeşte pe robii Tăi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Văzându-Te, Hristoase, Maica Ta pironit  pe Cruce cu piroane, şi sânge şi apă curgând din coasta Ta cea de viaţă aducătoare, s-a rănit cu milostivire ca o Maică, ştiindu-Te pe Tine fiu al său.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Iată S-a gătit Hristos să meargă la Ierusalim. Adunaţi-vă toţi sihaştrii cei de prin munţi şi din pustietăţi, să-L întâmpinaţi cu bucurie, împreună cu toată făptura cea de sub cer.

 Irmosul:Întunericul sufletului meu risipeşte-l, Dătătorule de lumină, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai gonit întunericul cel mai dinainte al adâncului, şi-mi dăruieşte lumina poruncilor Tale, Cuvinte; ca dis-de-dimineaţă, să Te slăvesc pe Tine.

Cântarea a 8-a

Având, femeilor, în iubire învierea şi viaţa, pentru ce vă tânguiţi cu amar? Că vine Hristos şi va învia pe prietenul Său cel adevărat, vestind mai înainte învierea tuturor, Făcătorul de bine al tuturor.

Locaşuri ale sihaştrilor, adunaţi-vă ca nişte miei cuvântători, să întâmpinaţi pe păstorul cel mare, Hristos, purtând ramuri; că vine Domnul, vrând a fi înjunghiat ca un miel, ca să  ridice din mijloc tirania lupului.

Venind Tu către Betfaghi, vrăjmaşul iad a simţit sunetul picioarelor Tale, şi s-a atins de picioarele lui Lazăr zicându-i: De va vrea să te cheme pe tine Viaţa, să nu zăboveşti, ci să ieşi curând, că am cunoscut nimicirea mea peste puţin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Sfinţitele glasuri ale proorocilor, pe tine, Fecioară, mai înainte te-au vestit cu asemănări, uşă şi munte, cort sfânt şi nor al luminii, din care a răsărit soarele celor ce şedeau întru întuneric şi în umbră, Însuşi Dătătorul de lumină.

Altă Tricântare

Fiind trimişi cei doi ucenici, au adus asin Celui ce şade pe nori; pe Care toate făpturile Îl laudă şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

Lângă uşi este Hristos, nu te mai întrisa, Betanie; că va schimba jalea ta în bucurie, înviind din mormânt pe Lazăr cel crescut întru tine, care Îl laudă întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Un Dumnezeu este Treimea, Tatăl nemutându-Se în fiime şi Fiul neschimbându-Se în purcedere, dar îndeosebi pe amândouă şi trei o Lumină, Dumnezeu slăvesc în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Numai tu ai născut nestricată, numai tu ai alăptat prunc fără dureri; tu una ai născut pe Făcătorul şi Stăpânul tău; cu toate că eşti şi maică şi slujitoare, pe tine, Fecioară, te lăudăm în veci.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Cu stâlpări de virtuţi şi cu ramuri să ne gătim toţi, să primim cu simţire pe Hristos în două firi, purtat fiind pe mânz. Pe Care Îl preaînălţăm întru toţi vecii.

Irmosul:Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Îngerii şi cerurile pe Cel purtat pe scaunul slavei, şi ca un Dumnezeu este lăudat neîncetat, binecuvântaţi-L, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Mai înainte ai zis, Iisuse: Iată ne suim în cetatea cea sfântă, şi voi fi dat în mâinile ucigaşilor cu adevărat, ca să Mă omoare trupeşte pe Cruce.

Vrând, Cuvinte, să răpeşti din moarte pe prietenul Tău, Te sârguieşti a fi omorât pentru noi după trup, făcând pe oamenii cei credincioşi nemuritori, Unule, Cel ce eşti fără de moarte.

Să aducem stâlpările înţelepciunii lui Hristos, Celui ce S-a smerit pe mânz cu trupul, şi să-I zicem: Bine eşti cuvântat, Mântuitorule, Cel ce ai venit spre patimă!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Înfricoşătoare este naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos; pentru aceasta te fericim cu credinţă şi te lăudăm cu cinste, neamurile neamurilor în veci. Amin.

Altă Tricântare

Acum trimiţând Hristos pe ucenici a zis: Dezlegând mânzul, să-l aduceţi la Mine să încalec, ca să dezleg pe păgâni din necunoştinţă, şi să-i supun Tatălui, ca un Fiu.

Vine Domnul, deschide-ţi porţile tale, Betanie! Primeşte cu credinţă pe Stăpânul, că vine    să scoale din mormânt pe Lazăr, ca un atotputernic .

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Întreita lumină a stăpânirii Tale, Doamne, cu strălucirile cele luminătoare de taine luminând mintea noastră, ne întoarce de la înşelăciunea cea de multe feluri, la împărtăşirea unitoare a îndumnezeirii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Bucură-te palatul Împăratului tuturor, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, prin care s-a deschis Împărăţia cerurilor celor de pe pământ, şi locuirea cea împreună cu îngerii.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Veniţi cei din pustii şi din munţi şi din peşteri, adunaţi-vă, ţinând stâlpări împreună cu noi,   să întâmpinăm pe Împăratul şi Stăpânul; că vine să mântuiască sufletele noastre.

Irmos: Naşterea pururea-Fecioarei, ce s-a arătat  mai înainte primitorului de lege în munte, prin foc şi prin rug, spre mântuirea noastră a credincioşilor, cu cântări neîncetate o slăvim.

LA STIHOAVNĂ

Dispreţuind, suflete al meu, dumnezeieştile învăţături, lesne te-ai încurcat în uneltirile vrăjmaşului; dându-te de voia ta stricăciunii şi ameţit de păcatul cel mult, ai întinat veşmântul cel ţesut de Dumnezeu, şi l-ai făcut nepregătit pentru nunta cea împărătească. Dar ca să nu fii tras cu păcatul, şi să nu ţi se ceară socoteală că ai intrat, fiind ascuns sub îmbrăcămintea poftelor, şi ca să nu fii lepădat afară din cămara cea de nuntă, strigă Mântuitorului: Ochiule cel înfricoşător, Cel ce ai luat ceea ce sunt eu, şi ceea ce ai fost nu ai lăsat şi mai înainte de Cruce ai purtat haină de batjocură pentru mine, rupe sacul meu şi mă îmbracă cu veselie, izbăveşte-mă de întunericul cel mai din afară şi de plânsul cel veşnic, şi mă miluieşte.

A mucenicilor:

Veniţi, popoare, să cinstim pe mucenicii lui Hristos, cu laude şi cu cântări duhovniceşti, pe luminătorii lumii şi vestitorii credinţei, izvorul cel pururea curgător, din care izvorăsc tămăduirile credincioşilor. Cu rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeul nostru, dăruieşte lumii  Tale pace şi sufletelor noastre mare milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Săvârşind aceste patruzeci de zile de suflet folositoare, cerem să vedem şi Sfântă Săptămâna Patimii Tale, Iubitorule de oameni, ca să preaslăvim în ea măririle Tale şi nespusă orânduirea Ta cea pentru noi, cu un cuget cântând: Doamne, slavă Ţie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Troparul proorociei, glasul al 5-lea

Nesuferită este mânia ameninţării Tale, Doamne, cea asupra păcătoşilor. Şi nu suntem vrednici a privi şi a cere de la Tine milă. Dar să nu ne pierzi cu mânia Ta, nici cu iuţimea Ta pe noi, pe care ne-ai zidit din pământ cu mâna Ta.

Sursa: Triod