În cartea sa, „Să nu ne răzbunaţi! Mărturii despre suferinţele românilor din Basarabia”, Monahul Moise Iorgovan pune accentul pe partea spirituală a istoriei recente a românilor. Ca urmare a constituirii unei adevărate arhive video cu interviurile şi mărturiile foştilor deţinuţi politici, viziunea iniţială, a unui Pateric cu figuri şi întâmplări deosebite din temniţele comuniste s-a modificat, astfel încât cititorul se poate acum bucura de o primă apariţie din seria Să nu ne răzbunaţi!, sub acest titlu vor fi reunite cărţi cu mărturii şi dvd-uri cu filme documentare.
Acest prim volum ne pune în faţă drama celei mai pătimite părţi a pământului românesc, Basarabia. Volumul prezintă ”mărturii despre suferinţele sfinţilor din Basarabia” îndurate odată cu deportările în Siberia, adevăruri zguduitoare, pe care regimul comunist şi-a dat toată străduinţa să le şteargă din istorie.
Cartea conţine un dvd cu filmele: Deportările în Siberia; Deţinuţii politici din Basarabia; Foametea din Basarabia (1946-1947). DVD-ul a fost realizat cu sprijinul acordat de Fundația Sfinții închisorilor și Fundația Părintele Arsenie Boca.
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=J8wIXxkftZI[/youtube]
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=GuOnHPt0e4s[/youtube]
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=ru3OoUvaaLk[/youtube]
Ar trebui ca Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova sa cerceteze problema basarabenilor deportati, inchisi, omorati, a celor ce au suferit de pe urma regimului bolsevic-comunist si sa inceapa sa-i canonizeze. Noi avem sfinti, dar nu sunt cinstiti. Ce pacat! Treziti-va, crestini si respectati-va credinta, stramosii si Tara!
Frate, cum să se trezească, noi suntem zombaţi de toată plăcerea şi educarea întru slăbiciunea lenevirii şi a trândăviei acestei supravieţuiri comode.
Pentru ca cineva să audă, trebuie mai întâi de toate să aibă urechi, şi dacă tu strigi cu strigare duhovnicească – respectiv cei care văd trebuie să mai aibă şi scânteia Dumnezeiască înlăuntrul lor care i-ar aprinde râvna spre cinstirea semenilor.
Să ne rugăm, că sărmanul viclean ne sporeşte împresurarea spre bogăţie, comfort, mândrie şi toate restul care sunt nimic mai mult decât răsplata în acelaşi echivalent care ne promite Domnul în veşnicie. Şi dacă nu observăm că aurul şi argintul, lâna şi inul, simţurile şi trupul ne este spre dispreţul sufletului de aici – nu vom învinge nici gândul împotrivă la cel mai mic păcat(drac). Şi în ceva rău e posibil de a observa ceva ziditor astfel precum un poet de muzică alternativă influienţat de occident zice, anume Kazi Ploae / Kazimir,
„Ar trebui să ştii că nimic nu conteaza
Viaţa-i o mascaradă, totul se dezintegrează”
Şi Marele Sfânt Doctor fără de arginţi şi Tămăduitor Hristofor (din Tula) zice: „când nu te rogi – se apropie satana, şi atunci totul gata, eşti pierdut.
Rugaţi-vă continuu'”
Şi într-adevăr, mai mare ca rugăciunea nu mai este nimic, ce să fie? Ce este mai mare decât Harul Lui Dumnezeu? Nimic!