În secolul al III-lea a existat o pandemie care a cuprins Italia, Africa și imperiul roman de vest. Unii cercetători cred că a fost virusul Ebola. La vârful plăgii, mureau mai mult de 5000 de oameni în fiecare zi în Roma. Unele orașe și-au pierdut populația cu mai mult de 60 la sută.

În timpul pandemiei, oamenii au intrat în panică. Mulți oameni și-au abandonat bolnavii în crăpături sau șanțuri și i-au lăsat pe morți neîngropați. Oamenii au fugit din zonele unde era boală și au abandonat persoanele în vârstă, bolnavii și persoanele cu dizabilități.

Citeşte şi:  Mare lucru! Să ai nevoie de ajutor și să nu ceri absolut nimic

Scrisoarea lui Iulian Apostatul

Dar a existat o clasă de oameni care a refuzat să intre în panică. Ultimul împărat necreștin a fost un bărbat pe nume Iulian. El a scris: „creșterea creștină recentă a fost cauzată de caracterul lor moral, chiar dacă, poate, este prefăcut și de bunăvoința lor față de străini și grija pentru mormintele morților”.

Într-o scrisoare către un preot idolatru (păgân), el a scris: „Galileenii nepioși (creștinii) îi sprijină nu doar pe săracii lor, ci și pe ai noștri, toată lumea poate vedea că poporul nostru nu are ajutor de la noi”.

Citeşte şi:  Cei care nu se mărturisesc, primesc influenţele diavoleşti, au un magnetism diavolesc, pen­tru că diavolul are stăpânire peste ei

Creștinii în timp de pandemie: rezultate

Creștinii în timp de pandemie, în loc să părăsească orașul, au rămas acolo cu un mare risc pentru ei înșiși. Au îngrijit săracii, bolnavii și bătrânii.

Unii istorici au spus că putem urmări ascensiunea creștinismului la cele trei mari pandemii din secolele II, III și VI. Istoricii au spus că creștinismul a crescut pentru că oamenii au privit la incredibila mărturisire a creștinilor în perioadele de criză. În loc să se panicheze, au demonstrat credință și compasiune imensă.

Citeşte şi:  Sfântul Neagoe Basarab: „Rugaţi-vă mai mult şi postiţi, fiindcă singurul care ne poate izbăvi de urgie este Dumnezeu”

Dacă ești credincios, aceasta este o oportunitate indispensabilă de a da mărturie, de a fi oameni de credință și compasiune. În loc să adunați și să stocați, dați cu generozitate. În loc să vă panicați, răspundeți cu înțelepciune. Este un moment pentru a demonstra o dragoste care este jertfă și o speranță pe care nicio boală nu o poate distruge.

Trebuie să avem discernământ, încât să fim leacul și nu sursa pandemiei.

Sursa: The Ascetic Experience