Veacul nostru nu este un veac al postului, ci al răbdării si al bolilor. Iar daca vom lua asupra noastra un post aspru si peste puterile noastre, atunci pur si simplu nu vom fi în stare sa-l tinem.

Noi avem nevoie de un post lăuntric pentru a ne înfrânge pe noi însine si pentru a deveni blânzi, smeriti si răbdători. Daca Domnul ne îngaduie sa suferim, trebuie sa primim aceasta cu smerenie.

Caci ceea ce este îngaduit de Domnul, trebuie primit ca din mâna Lui si trebuie sa rabdam tot. Adevaratul post este atunci când omul suporta cu rabdare si fara suparare toate atacurile si jignirile, considerând ca le-a meritat pe buna dreptate. Pentru ce? Pentru viata pe care a avut-o în trecut si pentru tineretea usuratica.

Mândria noastră este asemenea unei fiare care, dacă este atinsă oricât de usor, atunci este gata să sară si să-i sfâsie pe toti. Dar este de datoria ta să o împingi si să nu o lași să iasă. Chiar daca cineva te-a suparat si te-a mâniat si-ti doresti sa-i zici tot ceea ce crezi despre el, atunci procedeaza altfel si spune-i mândriei tale: „Stai acolo și nu ieși!”. Si-n loc sa-i raspunzi cu brutalitate, tu, dimpotriva, vorbeste-i cu blândete.

Citeşte şi:  Făcându-ne Pământul supărător, ei ne fac Cerul drag

Astfel se dobândeste smerenia. Aceasta este si mucenicia cea fără de sânge. Sfintii mucenici au patimit cumplit dar pentru scurt timp. Aici este un chin nesângeros si nu doar pentru o perioadă de un an sau doi, ci pentru întreaga viață. Iar dacă Domnul va îngădui mari suferinte sau va începe o adevărată prigoană, atunci, zice Vladica, trebuie să-ti imaginezi că mergi la moarte pe Golgota.

Înainte de moartea sa (a lui Vladica) cred ca Dumnezeu a îngaduit sa ne spuna ceea ce ne asteapta pentru ca la un moment dat a zis:

Citeşte şi:  Sfinţi Părinţi care au întrerupt comuniunea cu cei ce nu credeau sau nu învăţau ortodox: „Se cuvine ca aceia să fie cu totul despărţiţi de noi”

„Iar voi înca este posibil sa suferiti. Si, de va veni aceasta vreme să nu va înfricosati, ci sa mergeti la moarte pe Cruce cu mare curaj, si cu pieptul deschis, neavând nicio îndoiala si nepărându-vă rău pentru nimic.

Sa primiti totul cu bucurie, pentru ca atunci puterea lui Dumnezeu va va lumina si va va întari si voi veti rezista. Iar daca în gândul tau vei renunta la Cruce, dacă se va strecura îndoiala si vei fugi fiindu-ti frică pentru tine si pentru cei apropiati ai tăi, să stii ca-n acea clipă va interveni puterea demonica, harul se va îndeparta de tine, si nu vei face fata suferintelor.

Citeşte şi:  Diavolul se mulțumește chiar și numai cu un fir de păr, dacă-i dai din tine, că prin asta stăpânește tot

Trebuie sa fii constient de faptul ca ti-a venit ceasul când trebuie sa-ti marturisesti credinta si devotamentul fata de Domnul. Sa mergi la moarte cum faceau Sfintii mucenici pe care Domnul îi întarea astfel încât ei nu simteau durerile, iar daca le simteau, atunci întelegeau ca ele sunt trimise pentru curatirea de pacatele de mai înainte.

Cereti-I ajutor lui Dumnezeu pentru copii si pentru cei apropiati, însă nu vă speriati, deoarece prin suferintele noastre, îi vom ajuta si Domnul îi va milui pe ei. Se apropie asa niste vremuri, încât fara îndeplinirea pravilei de rugaciune, nimeni nu va rezista, indiferent de ce rang duhovnicesc va fi“.

Vlădica Antonie Mărturisitorul