Comisia Europeană a publicat, recent, un studiu incipient de impact cu privire la o posibilă inițiativă legislativă menită să restricționeze sau chiar să interzică plățile în cash la nivelul întregii Uniuni Europene, scopul declarat fiind combaterea finanțării terorismului și a spălării de bani rezultați din activități infracționale. Comisia ar putea elabora un astfel de draft de reglementare anul viitor.
În studiul de impact, Executivul european admite că restricționarea utilizării cash-ului riscă să încalce dreptul fundamental al cetățenilor la intimitate și la viață privată, dar notează, totodată, că o astfel de încălcare ar putea fi legitimă din perspectiva interesului public și că, până în prezent, nici o măsură similară luată la nivel național de guvernele europene nu a fost contestată cu succes.
Studiul arată că o serie de state membre UE au introdus deja diferite tipuri de restricții asupra operațiunilor cu cash, însă adaugă că acestea sunt departe de a fi omogene.
„Absența unei reglementări europene unitare de restricționare și control al tranzacțiilor în cash va continua să faciliteze finanțarea terorismului și a altor activități infracționale prin menținerea anonimatului acestor plăți în multe state membre, ceea ce afectează prevenirea, investigarea și urmărirea penală. Inconsistența practicilor statelor membre va continua să permită eludarea actualelor restricții naționale, teroriștii și alți infractori având oportunitatea de a profita de absența sau de nivelul mai redus al restricțiilor din unele jurisdicții, comparativ cu altele”, se afirmă în documentul citat.
CE analizează mai multe variante de legiferare, una dintre ele fiind instituirea unei obligații unitare europene de declarare a tranzacțiilor în cash unei autorități competente, ceea ce însă ar impune o povară administrativă și birocratică însemnată atât asupra cetățenilor și companiilor, cât și asupra instituțiilor care ar trebui să monitorizeze, proceseze și investigheze declarațiile.
În varianta în care se va opta pentru restricționarea operațiunilor cu numerar, se va pune problema stabilirii pragului de sumă de la care pornind s-ar institui restricția, dacă acesta ar urma să fie unic la nivelul UE sau ar trebui să țină cont de puterea de cumpărare medie, de accesul la sisteme alternative de plăți și de practicile curente de tranzacționare din fiecare stat membru și dacă ar urma să fie aplicat tuturor tranzacțiilor sau doar celor în care sunt implicate persoane juridice.
„Abolirea completă a utilizării cash-ului ar duce la atingerea obiectivului vizat, însă ar fi cu totul lipsită de proporționalitate, devreme ce tranzacțiile în cash constituie încă o modalitate majoră de efectuare a plăților, ferm înrădăcinată în viața de zi cu zi. De asemenea, ar putea fi contestată compatibilitatea unei astfel de aboliri cu Tratatele europene în vigoare. Restricționarea tranzacțiilor în cash cu sume mari ar putea fi facilitată de retragerea bancnotelor cu denominații mari. Banca Centrală Europeană (BCE) a decis deja să retragă treptat bancnota de 500 de euro. Însă câtă vreme cash-ul va exista, plățile în numerar de valori mari vor rămâne posibile chiar și cu bancnote de denominații mici, devenind doar mai greoaie”, se spune în studiul incipient de impact elaborat de Executivul de la Bruxelles.
