Astazi îi vedem pe cei mai multi ca au alte motive de prietenie. Unul iubeste pentru ca este iubit, celalalt pentru ca a fost cinstit, altul pentru ca cineva l-a ajutat la vreo problema lumeasca de-a lui, un altul pentru vreun oarecare motiv asemana­tor, însapentru a gasi pe cineva sa iubeasca pe aproapele lui cu adevarat în numele lui Hristos, si asa cum trebuie, este greu. Pentru ca cei mai multi încheaga între ei prietenii pentru motive lumesti.

Daca cercetam lucrurile, vom gasi ca de cele mai multe ori oamenii se leaga între ei avand ca motiv prietenia, si nu iubirea. Şi daca cineva mi-ar fi dat aceasta posibilitate sa fac aceasta cercetare la o mare masa de oameni, ar fi fost cu putinta sa dovedesc ca cei mai multi sunt uniti între ei, avand ca motiv problemele lumesti. Iar acest lucru este dovedit de motivele care produc dusmania. Şi pentru ca acestia sunt uniti între ei datorita acestor motive fara importanta, de aceea legatura dintre ei nu este una calda, si nici continua, ci imediat ce apare vreo jignire, stricaciune în bani, invidie, dragoste zadarnica, si orice altceva asemanator, întrerupe iubirea.

Fiindca nu-si gaseste radacina spirituala. Cat timp ar fi existat aceasta radacina spirituala, nici unul din lucrurile lumesti nu ar fi fost cu putinta sa distruga pe cele duhovnicesti. Pentru ca iubirea care-L are ca motiv pe Hristos este una stabila, neîntrerupta si nestricacioasa, si nimic nu va putea sa o distruga. Nici barfele, nici primejdiile, nici moartea, nici altceva asemanator. Mai mult, cel care iubeste asa, si pateste rautati nemasurate, nu va distruge aceasta legatura a lui, fiindca se sprijina pe aceasta împarateasca tema a iubirii.

Pentru ca cel care iubeste fiindca este iubit, chiar si în cazul cand i se întampla ceva neplacut, distruge iubirea, în timp ce acela care este legat datorita acelei iubiri a lui Hristos, niciodata nu va întrerupe legatura lui. Pentru aceasta si Pavel zicea: „Iubirea niciodata nu se sfarseste” (I Corinteni)

Sfantul Ioan Gura de Aur, Texte alese, volumul I