Erezia inseamna despartire de Dumnezeu. Un om despartit de Dumnezeu nu mai este vrednic de Sfintele Taine, fiind lepadat de El prin acceptarea unor invataturi gresite, eretice, ca fiind bune, curate si fara de pacat. Sfanta Scriptura ne invata sa ne “deosebim” de acestia si sa nu ne atingem de ceea ce este “necurat”, caci “ce parte are Hristos cu Vicliar”:

Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul? Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?

II Corinteni cap 6:14-15

Asadar , cum poate un om care nu face parte din Biserica lui Hristos sa moara aparand credinta lui eretica si sa fie numit martir in acest caz? Ar fi posibil acest fapt doar daca am ingnora invatatura Sfintei Scripturi. Dar  daca nu mai ascultam Scripturile, nici de Dumnezeu nu ascultam si atunci suntem precum ateii: fara credinta in Dumnezeu si in Cuvantul Sau.

Citeşte şi:  Despre moartea mucenicească a episcopului Pavel de Ballester-Convolier, cel care a demascat erezia catolică

Sfantul Ciprian al Cartaginei a spus ca „asemenea oameni, chiar daca au fost ucisi in numele credintei lor, nu-si vor spala nici cu sange greselile lor. Vina dezbinarii e grava, de neiertat, si suferinta n-o poate purifica. Nu poate fi martir cel ce nu este cu Biserica. (…) Nu pot ramane cu Dumnezeu cei ce nu vor sa fie uniti cu Biserica lui Dumnezeu. Chiar daca vor arde pe rug sau vor fi dati fiarelor salbatice, aceea nu va fi coroana credintei, ci pedeapsa tradarii, si nu sfarsitul glorios al celui cu virtute religioasa, ci moartea din disperare. Unul ca acestia poate fi ucis, dar nu poate fi incoronat. Marturiseste ca e crestin, ca si diavolul care adesea minte ca e Hristos, caci Insusi Domnul ne atrage luarea-aminte si zice: «Multi vor veni in numele Meu spunand: Eu sunt Hristos, si pe multi vor insela.» Dupa cum el nu e Hristos, chiar daca inseala cu numele, la fel nu poate fi crestin cine nu ramane in Evanghelia lui Hristos si a adevaratei credinte.”

Citeşte şi:  Gheron Sava Lavriotul despre inselarile contemporane

Si daca Sfintii Parinti ne-au invatat ca „martirii” ereticilor nu sunt martiri, ca cei care ii cinstesc pe cei care nu sunt vrednici de cinstirea cuvenita sfintilor mucenici stau sub osanda anatemei, noi trebuie sa intelegem inca un lucru: daca nici macar „martirii” eretici nu trebuie sa ne fie modele, inseamna ca niciun eretic nu trebuie luat ca exemplu pentru virtutile sale, chiar daca ar fi gata sa isi dea viata pentru credinta sa.

Citeşte şi:  Semnele vremilor sunt atat de evidente incat s-ar putea spune ca lumea se prabuseste spre sfarsit

Si daca nu sunt vrednici de cinstire martirii ereticilor, insemna ca nici martirii neopaganilor nu sunt mai presus (desi sunt promovati deseori ca exemple de ravna pentru adevarata credinta). Diavolul a vazut cat de mult a rodit sangele martirilor crestini, si a vrut sa insele lumea prin proprii sai martiri, numiti de catre Sfintii Bisericii drept „minciuno-martiri”.

“Dumnezeii paganilor sunt draci”.

(Psalmul 95:5)