Avva Macarie trecea odată de la luncă la chilia sa, aducând zmicele de finic.

Atunci l-a întâmpinat pe el diavolul in cale și vrând a-l lovi cu securea n-a putut. Diavolul mâniindu-se i-a spus:

– Multă silă și necaz îmi faci tu, Macarie! Căci nu pot a mă răzbuna asupra ta. Iată, orice faci tu , fac și eu. Tu postești dar eu nicidecum nu mănânc; tu priveghezi dar eu nicidecum nu dorm. Numai una este cu care tu mă biruiești! Avva Macarie i-a zis:

Citeşte şi:  Iată locul unde îşi îngrămădeşte diavolul greul atacului, pentru că aici se vede în primejdia de a pierde suflete

– Care este aceea? Diavolul spuse:

– Smerenia ta! Pentru aceasta nu pot asupra ta nimic!