Încă de mici copii ținem minte această dată interesantă de la început de primvară, dată la care deja sînt prezente primele flori lalelele, acele care formau buchetele de flori în special pentru mame și învățătoarele de la școală.

În ajun de 8 Martie la școală pentru tiți copiii profesoarele ne puneau o foaie de desen în față,, creioane și cu îndemnuri: „Dragi copii trebuie să desenăm un cadou frumos sau cum vedem noi sărbătoarea de opt martie”. Toți se străduiau să deseneze cît mai colorat și mai viu niște desene cu flori cu primăvară și desigur cu cele cărora le sunt destinate aceste cadouri.

La locurile de muncă numaidecît în ajun de această sărbătoare totcolectivul felicită pe femeile din colectiv cu „sărbătoarea lor” și le dorește tot ce e mai bun și frumos în lumea asta, și după cîteva fraze standarde și un fel de grimasă falsă de zîmbet la fel de fals toți se retrag sau se duc să bea și să mînînce cevaa „de ziua lor” fără să uite să ridice cîtevai-sprezece pahare. Așa deci către sfîrșitul zilei de sărbătoare orașele și satele noastre se umplu de foarte mulți sărbătoriți și sărbătorite nu tocmai în starea cea mai proaspătă.

Este o ocazie pentru un șef careva de la lucru să iasă în fața colectivului și să adune din bagajul lui de minciuni ceva de genul „Cît de importantă este sărbătoare și cît de tare le respectă el pe femei” dar toate aestea în paralel cu exploatarea lor și ținerea sub tensiune și cu un salariu de obicei mai mic de normal.

Este o ocazie și pentru politicanți de a-și face imagine pe baza acestei sărbători și a pune în cutiile poștale o foiță cu niște cuvinte crezute frumoase, urări de bine, niște flori desenate și numaidecît mutra lui și a partidului său. Iar oamenii de stat vor ieși la ecrane și vor citi despre felicitările pentru femei jurînd încă o dată că vor atrage atenția și mai mult la problemele care le frămîntă pe ele, falsitatea lor se poate citi și din bîlbîiala cu care citesc textele lor dar și din lipsa de viață în voce care se gîndește doar la faptul cum să le facă pe ele să-l mai voteze o dată.

Pe lîngă toate astea pe care le știm din situația standardă a unui 8 Martie cu mese pline și discursuri pline de fals și ipocrizie ar fi beine ca noi cei care ne credem elevați și deștepți să vedem un pic mai adînc decît superficialul, așa cum un inginer care vede o casă încearcă să priceapă care ete structura acesteia pe unde trec pereții portanți, liniile electrice etc.

Deci hai să vedem de unde s-a luat această sărbătoare de 8 Martie cu iz feminist.

Unii din noi am auzit că sărbătoarea aceasta a fost pornită de Klara Zetkin, o activistă comunistă din Germania de la începutul secolului 20, militantă pentru drepturile femeilor și luppta de clasă o feministă convinsă de origine iudaică și un un fel de mamă de duh pentru asemenea fenomene ca Pussy Riot și Femen.

Deci să mai vedem în istorie legat de această dată:

Pe 8 Martie 1774 la Paris are loc crearea primei loje masonice a femeilor în care femeile revoluționare de atunci treceau primele lecții cum trebuie distrusă monarhia (în Franța după cîțiva ani 1789 a avut loc o asemenea revoluție), cum să fie distrusă familia tradițională în care femeia era considerată ca prizonieră și lipsită de orice drepturi. (Apropo conform calendarului satanic pe 8 martie este ziua femeii desfrînate)

Istoria a avut continuare în New York atunci cînd tot la început de martie 1857 prostituatele din oraș au ieșit la un prim marș al lor așa nummit „Marșul cratițelor și tigăilor fără sens”, trecînd prin Manhatten au cerut să fie plătite salariile pentru marinari și lucrătorii portuari care le-au intrat în datorii către acestea.

Marșurile de acest tip au continuat, așa în anul 1894 la Paris de 8 martie au avut loc marșuri din aceeași categorie de profesie în care femeile acestea au cerut crearea de sindicate profesionale și recunoașterea drepturilor lor. Exact la un an pe 8 martie 1895 în Chicago au avut loc marșuri și demonstrații ale femeilor „de moravuri ușoare” în care cereau să fie plătite salariile pentru lucrătorii portuari. Același marș a avut loc deja în New York înn 1896 pentru a cere drepturi și pllăți salariale. Așa deci cam către anii 1907-1910 presiunea devenise suficientă ca să se atragă atenția la problemele acestor femei. Să nu uităm că vremurile erau complicate, tensiuni crescute între state, se prefigurau viitoarele războaie și revoluții, nu prea aveau cînd să se mai gîndească la alte lucruri minore.

La adunarea sufragistelor din 1910 sub conducerea Klarei Zetkin a fost instituită Ziua Venerei adica 8 Martie ca zi internațională de solidaritate a femeilor. Însăși Klara la vîrsta de 18 ani a fost declarată în afara bisericii pentru desfrînare.

La noi în Moldova această sărbătoare a rmas încă de pe vremurile sovietice. În URSS această sărbătoare a venit după cum e lesne de înțeles pe filiera revoluționar-bolșevică. Astfel după preluarea abuzivă a puterii de către bolșevici aceștia au văzut un mare pericol în familia tradițională și în Biserica Ortodoxă (exact ca doctrina liberală de astăzi) și au început combaterea ideologică a acestora. Deci la noi această sărbătoare a venit prin activista Alexandra Kolontay, autoarea mai multor teze printre care și «Отдаваться первому встречному мужчине надо так же легко, как выпить стакан воды».care înseamnă: o femeie trebuie să se dea unui bărbat la fel de ușor precum ar bea un pahar de apă. Ea a reușit foarte multe în implementarea teoriei ei în practică atît ea însăși cît și pe alte femei. Începuse un val de desfrînare extraordinar și foarte mulți copii abandonați apăruse în acele vremuri din cauza acestei politici agresive. Însăși Stalin a înțeles că e un pericol asemenea politică dar nu putea să o lichideze ea fiind una din fruntașii revoluției așa că a găsit soluția de a o trimite drept ambasador al URSS în Norvegia și Suedia.

Klara Zetkin (născută Eissner) la 5 iulie 1857 la Viderau a crescut și studiat în Leibzig (Germania) unde s-a apropiat mult de „Cercul studenților revoluționari ruși” unde l-a și cunoscut pe viitorul soț. Devenind foarte activă în mișcarea socialist-revoluționară a primit o sarcină de la partid ca să găsească o zi cînd poate să instituie o zi a femeilor, să fie legat și de ideologia feministă. Astfel, studiind ea a găsit data de 8 Martie ca cea mai potrivită, aceasta a coincis și cu sărbătorirea eroinei din Vechiul Testament numită Esphiri care a scăpat din robie persană poporul evreu (sărbătoarea Purim) totodata aceasta a insemnat tragedie pentru persani (cu 75 mii jertfe).

Sărbătoarea de 8 Martie nu este așa de internațională, ea se serbează doar în: Rusia, Azerbaijan, Armenia, Blorusia, Georgia, Kazahstan, Kirghizia, Moldova, Uzbekistan, Tadjikistan, Ucraina, Angola, Zambia, Kenya, Corea de Nord, Uganda, parțial în Laos și China.

Cînd să sărbătorim ziua femeilor? Cînd să le aducem omagiul și respectul cuvenit? Eu zic permanent, în fiecare zi nu trebuie să uităm de aceasta însă dacă vrem și o dată mai concretă avem instituită de Biserică Ziua Mironosițelor. Femeia prin definire este purtătoare de mir și pace, ea are o misiune sfîntă, cea de a naște copii și de a continua specia, de a da iubire și educație copiilor. Ziua Mironosițelor se sărbătorește a doua duminică după Învierea Domnului (Paștii) anul acesta pe 15 mai 2016.

Dar pe lîngă istoria acestei zile pe care trebuie să o știm mai este și uzuanța, este o sărbătoare de stat, deci este sărbătorită la noi și nu putem ignora aceasta. Din inerție o voi sărbători sau cel puțin mă voi preface a o sărbători, asta ca să seamăn cu toți cei din jur, voi mînca și voi bea la mesele lor.

Vom dărui flori în această zi și vom ura sincer cele mai frumoase împliniri și urări de bine pentru femeile care ne înconjoară.

Autor: Sergiu Ungureanu