Ca sărbătoare a îngerilor a început a fi sărbătorită de Biserică de prin secolul al V-lea şi s-a răspândit rapid în tot Răsaritul creştin.

Sărbătoarea a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfinţi­rii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu, aceasta a de­venit o sărbătoare comună tuturor sfinţilor îngeri. Sfântul Gavriil este binecunoscut prin prezicerile sale atât din Vechiul, cât şi din Noul Testament.

În limba ebraică, numele Mihail înseamnă “Cine este ca Dumnezeu?”, în timp ce Gavriil înseamnă “bărbat-Dumnezeu”.

Nouă cete îngerești. Prăznuirea Soborului Sfinților Îngeri s-a ales în a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua după luna martie — ce este întâia de la zidirea lumii — spre închipuirea numărului cetelor îngerești, în număr de nouă, pe care le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Ultima dintre acestea este treapta Începătoriilor, Arhanghelilor și Îngerilor, care, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, este ierarhia cea mai de jos și mai aproape de noi.

Citeşte şi:  Predica Sfântului Nicolae Velimirovici la Duminica XIII după Cincizecime. Pilda lucrătorilor viei

Dintre aceștia, primii se numesc Începătorii pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i spre împlinirea dumnezeieștilor porunci. Lor le este încredințată îndreptarea a toată lumea și păzirea împărățiilor și a domniilor, a neamurilor și a limbilor. Fiecare împărăție, neam și limbă are păzitorul și îndreptătorul ei, un înger din această ceată cerească.

Arhangheli se numesc cei mari și vestitori de bine, cei care descoperă cunoștința voii lui Dumnezeu și înțelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca să vestească îngerilor celor mai de jos și printr-înșii oamenilor.

Citeşte şi:  Pomenirea Sfântului Ierarh Mitrofan al Voronejului, care a contribuit la prosperitatea și puritatea Credinței Ortodoxe

Voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, rânduiți de Dumnezeu ca niște credincioși slujitori ai Lui.

Sfinții Arhangheli, în vremea căderii satanei (Lucifer care a căzut din pricina mândriei) împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, au adunat aceste trei cete și oști îngerești și Arhanghelul Mihail a strigat cu glas mare: “Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiți și cum se împărtășeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor și din înălțime au fost aruncați jos, în adânc. Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ”.

Citeşte şi:  Cuviosul Antonie de la Lavra Pecerska din Kiev, întemeietorul și părintele monahismului în Rusia

Astfel grăind Arhanghelul Mihail către tot soborul îngeresc, a început cel ce stătea la locul cel dintâi, în prima ceată, împreună cu toate cetele cerești, a slăvi pe Sfânta cea de o ființă și nedespărțită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând: “Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul și pământul de mărirea Ta!” (Viețile Sfinților)

Această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime.