La 15 martie 1944 erau mutate moaştele „Cuvioasei Parascheva”, pentru a fi aşezate în siguranţă la Mănăstirea Turnu din județul Vâlcea. Dar Cuvioasa a ajuns numai până la Mănăstirea Ciorogârla de lângă Bucureşti.

De aici, la 27 octombrie 1944, moaştele au fost mutate în Catedrala din Bucureşti, alături de cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov, spre închinare credincioşilor care îşi manifestau evlavia într-o perioadă de mari încercări politice şi sociale. În cele din urmă, la 26 noiembrie 1944, moaştele Cuvioasei erau reaşezate spre cinstire în Catedrala mitropolitană.

Citeşte şi:  „Zoia cea de piatră”: O minune din zilele noastre a Sfîntului Nicolae

Se spune că, în 1945, soldaţi sovietici ar fi încercat să ia moaştele Cuvioasei şi să le ducă în Rusia. Dar Sfânta nu s-a lăsat mişcată din oraşul său, tot aşa cum Sfântul Dimitrie Basarabov nu fusese luat în timpul ocupaţiei germane (1916-1918).

Vara anului 1947 a fost un alt episod în care moaştele Cuvioasei au fost scoase în procesiune împotriva secetei şi foametei care chinuiau Moldova. A fost o nouă dovadă a evlaviei poporului român faţă de Dumnezeu şi sfinţii săi într-o perioadă în care comunismul se instala în România cu forţa militară străină.

Citeşte şi:  Vindecări minunate ale Sfintei Matrona din Moscova

Adrian Nicolae Petcu – Ziarul Lumina