Când s-a decis introducerea pașapoartelor europene în Grecia, Biserica s-a pronunțat împotriva acesteia, dar nu a intrat în luptă cu guvernul. Toată lumea a înțeles perfect că un pașaport este o bucată de hârtie. Puteți scrie orice pe el și apoi îl schimbați cum doriți. O bucată de hârtie va rămâne întotdeauna doar o bucată de hârtie.

Starețul Paisie Atonitul: ATITUDINEA FAȚĂ DE PAȘAPOARTELE ELECTRONICE

Când s-a decis să se facă o bandă magnetică pe pașapoarte, adică să se atribuie un număr unei persoane, Biserica, oamenii și bătrânii din Athos s-au opus cu toată puterea. Aici vorbeam deja despre atribuirea unui cod unei persoane, ceea ce în sine era o încălcare a demnității umane.

Toată țara a ieșit în stradă. Nimeni nu se aștepta la asta! Și s-a întâmplat o minune. Guvernul s-a temut de un astfel de protest în masă și a abolit banda magnetică din pașapoarte. Pașaportul Schengen a fost introdus fără bandă magnetică.

Există mai multe texte ale staretului Paisie, care dezvăluie atitudinea lui față de pașapoartele electronice.

Unul dintre cele mai cunoscute din 1997 a fost mesajul „Semne ale vremurilor, 666”, a fost publicat la aniversarea a trei ani de la moartea sfintului Paisie (Eznepidis, 1924-1994). Din păcate, multe texte nu inspiră încredere. Bătrânul era analfabet, iar textele erau editate, ca să spunem așa, de toți și de toate.

Chiar și în traducerea Vieții Bătrânului, realizată de Ierarhul Deromidon, vedem o libertate de neînțeles de interpretare a textului. De exemplu: Traducerea scrisorii Bătrânului: „ Mulți, după ce au citit-o (mesajul), și-au revizuit părerile și au fost de acord cu Bătrânul… ” Dar textul nu spune „ fiind citit-o mesajul ”, vorbim despre poziţia Bătrânului. Corect: „Mulți oameni și-au reconsiderat punctele de vedere (anatheorisan tis apopsis) și au fost de acord cu poziția Bătrânului.”

Sau traducerea: „ După introducerea cardurilor de credit… ” este din nou interpretarea traducătorului. Textul nu conține cuvântul „ credit ”; dimpotrivă, cel mai probabil a fost vorba despre carduri moderne. Bătrânul nu a vorbit despre momentul prezent, ci despre viitor. Doar că atunci cuvintele bătrânului nu puteau fi înțelese corect, pentru că oamenii nici nu și-au putut imagina că vor apărea cărți de personalitate.

Trebuie să recunoaștem că, în orice caz, ceea ce atrage atenția este o ciudată libertate de interpretare a cuvintelor bătrânului Paisie pe această temă.

Prin urmare, ne-am îndreptat către sursa primară – textul grecesc din Viața bătrânului și am făcut o traducere din greaca modernă. Aici, desigur, discursul direct al bătrânului Paisie nu este peste tot.

În acest text, narațiunea provine de la numele biografului său, ieromonahul Isaac. Dar acesta este un text în care cu siguranță poți avea încredere. – Portalul Athos .

Bătrânul Paisie, spre deosebire de alții, nu s-a îndoit; a vorbit direct (xekafara).

Părintele Paisie a luat parte la aruncarea (simmerizon ton agonies) de oameni, ajutându-i să găsească răspunsuri la întrebările care îi chinuiau.

Principalul subiect care îi îngrijora în mod deosebit (pre-problematic) pe credincioși la acea vreme a fost tocmai problema noilor cărți de identitate. Dar cu mult înainte ca această problemă să devină atât de acută în Grecia, Bătrânul, când era cazul, a vorbit oamenilor despre semnele vremurilor și despre Antihrist.

Ulterior, când codul de bare cu numărul 666 a fost utilizat pe scară largă pe produse și mărfuri, când guvernul elen a început să ia măsuri pentru a emite noi cărți de identitate, care – după cum sa dovedit mai târziu – ar fi trebuit să conțină o bandă magnetică, numărul 666 și o imagine a diavolului, Bătrânul a devenit din ce în ce mai mult vorbit despre acest subiect (perissotero).

Atunci era periculos să vorbim deschis pe aceste subiecte – atât din cauza posibilității de a greși și de a cădea în amăgire, cât și din cauza diferitelor influențe urâte (anti-drasis). Mărturisitorii cu o educație teologică excelentă au evitat să răspundă la întrebări despre Antihrist, numărul 666 și noile cărți de identitate și au trimis oameni să afle părerea bătrânului Paisie.

La început, a apărut confuzie chiar și în interiorul Bisericii, deoarece majoritatea covârșitoare a clerului, cu excepția câtorva exemple strălucitoare, au fost indiferenți la ceea ce se întâmpla, în timp ce unii clerici și ierarhi – din fericire, au fost puțini – s-au înșelat în privința aceasta, exprimată „înşelat” cu privire la acest punct de vedere (planemenes apopses)”.

Bătrânul Paisie, spre deosebire de alții, nu s-a îndoit; a vorbit direct (xekafara). Nu numai că a răspuns la multe întrebări ale credincioșilor în conversațiile personale cu ei, dar și-a scris celebra sa scrisoare „Semnele timpurilor – 666” în 1987. Mulți credincioși au acceptat această scrisoare cu ușurare; sunt ghidați de ea până în ziua de azi.

Mulți și-au reconsiderat punctele de vedere (anatheorisan tis apopsis) și au fost de acord cu poziția Bătrânului… Prevăzând că opinia lui despre această problemă va fi solicitată în viitor, Bătrânul a scris o scrisoare către Semnele Timpului cu mâna lui și-și pune semnătura sub ea pentru a nu da nimănui posibilitatea să-i facă vreo modificare. Bătrânul Paisie nu și-a schimbat părerile cu privire la această problemă până la moartea sa.

Bestia 666

Opinia exprimată și scrisă de Bătrân pe această temă a fost rodul rugăciunii, sensibilității spirituale și comunicării sale interioare. Pe de o parte, el dorea ca noi să trăim o viață spirituală. Și pe de altă parte, astfel încât să fim bine informați despre ceea ce se întâmplă și să fim gata să facem sacrificii.

Pe de o parte, nu ar trebui să fim indiferenți, pe de altă parte, nu ar trebui să cedem în fața panicii și a luptei fără sens (agonie). Trebuie să ne distingem prin spiritul confesiunii (pneuma homologias), de care vom avea nevoie în funcție de poziția pe care o ocupăm fiecare dintre noi.

Tinerii care l-au întrebat pe Bătrân dacă ar trebui să întemeieze o familie din cauza faptului că ar putea avea loc evenimente apocaliptice, Bătrânul i-a încurajat să-și întemeieze familii și să muncească, a spus:

„Înființați o familie, pentru că creștinii au făcut același lucru în anii persecuției…”

„Anii noștri (ta khronya mas)”, a spus Bătrânul, „sunt ani grei. Va fi un dezastru. Și cât va continua, va trebui să suferim (taleporifume), și poate chiar să mergem la martiriu (martirisume). Doar viața spirituală ne va permite să ajungem la capăt (fa ta vgali kanis pera)…

Nu dispera… Cred că acești ani grei sunt o binecuvântare (eulogia) pentru că ne vor obliga să trăim mai aproape (konda) de Hristos. Acești ani sunt o adevărată oportunitate pentru realizări mai mari! Adevăratul război din vremea noastră (oh polemos) nu va fi un război în care se folosesc arme, va fi un război spiritual – cu Antihrist. Va încerca să „înșele, dacă se poate, chiar și pe aleși…”

Tot ceea ce se întâmplă va fi controlat de fiară (tyrio – de fapt aici poate fi înțeles ca o indicație a fiarei apocalitice – și tradus în general ca „monstru” – Hesychasm.ru) de la Bruxelles. După introducerea cardurilor ( traducere de Irom. Deromidont: „ După introducerea cardurilor de credit… ” este din nou interpretarea traducătorului.

Nu există cuvânt „ credit ” în text, dimpotrivă, cel mai probabil a fost vorba despre modern carduri.Doar că atunci cuvintele bătrânului nu puteau fi înțelese corect, pentru că nici nu-și puteau imagina că vor apărea cărți de identitate ) și cărțile de identitate noi ar fi păcălite (ponira) într-un sigiliu (sphragisma), s-ar aplica un sigiliu. , ar obliga oamenii să accepte sigiliul de pe mână sau pe frunte.

Numai cei care au un sigiliu vor putea cumpăra, vinde și primi servicii (exepiritizun). Credincioșii care refuză, se vor confrunta cu suferință (taleporifun).

Prin urmare, acum trebuie să ne obișnuim să trăim simplu (apla) și, dacă este posibil, să avem un teren, mai mulți măslini sau animale pentru nevoile familiei noastre. Vremurile grele vor dura trei-trei ani și jumătate. Dumnezeu nu va lăsa oamenii fără ajutor.”

Dacă creștinii de astăzi, cu logica lor, ar trăi în vremuri de chin, atunci n-am avea un singur martir în Biserica noastră.

Unii nu s-au gândit și, urmând logica și bunul simț, s-au îndoit: „Ce e în neregulă? Ei bine, ei îmi vor imprima un sigiliu pe frunte… Și îmi voi însemna fruntea cu semnul Crucii”, sau „Voi primi o nouă carte de identitate și voi desena o cruce pe ea”, sau „În sufletul meu am nu se va lepăda de Hristos.”

Bătrânul a răspuns astfel: „Dacă creștinii de astăzi, cu logica lor, ar trăi în vremuri de chin, atunci n-am mai avea un singur martir în Biserica noastră…

Primii creștini nu s-au călăuzit deloc de logică, ci de credință (!), dar L-au mărturisit neclintit pe Hristos și au ars (phlegontas) de dorința de martiriu.

Au încercat să-i seducă cu ranguri și titluri înalte, li s-a spus: „Spune doar cu voce tare că nu ești creștin, ci crezi în Dumnezeu în sufletul tău; aruncă puțină tămâie pe braț și prefă-te că faci jertfă zeilor (fisiasi) și apoi nu mai faci nicio jertfă. !

Tocmai acum pretinde că mănânci carne jertfită idolilor, dar toată viața ta vei mânca carne curată, neîntinată!

Nu-L propovădui pe Hristos în acest loc, mergi în altul și propovăduiește tot ce vrei acolo!”

Şi ce dacă ?! (homos) Nimeni nu s-a lepădat de Hristos în vreun fel…

Dimpotrivă, ei au fugit cu bucurie (trehondas) pentru a-și arăta dragostea pentru Hristos prin martiriu. Au fost aprinși de zelul divin.

Biserica trebuie să spună adevărul!