Datele Biroului Național de Statistică (BNS) relevă că în anul 2019 rata sărăciei absolute a fost de 25,2%, iar pragul a fost de 2095 de lei. Asta în timp ce salariul mediu, pe care l-au avut moldovenii în trimestrul trei al anului 2020, a fost de 8074 lei mai mare cu 3% față de trimestrul precedent, scrie Bani.md.

Banca Mondială susține în previziunile economice pentru anul 2020 spune că economia Republicii Moldova se va contracta de o magnitudine nemaivăzută de la marea recesiune globală din anul 2009. Pierderile asociate cu câștigurile salariale și scăderea remiterilor din cauza carantinei în Moldova dar și la principalii săi parteneri economici vor afecta negativ gospodăriile casnice. În context, instituția financiară se va înrăutăți, respectiv sărăcia va crește cu un punct procentual în acest an până la circa 13%.

Efectele nu sunt benefice pentru Republica Moldova cu privirea la poziția pe piața internațională. Acest lucru înseamnă că cei care privesc țara noastră arată că e este o piață proastă și nesigură pentru investiții. Astfel, dacă cineva va dori sa investească în Republica Moldova ar trebui să aștepte pentru că se va lovi de două lucruri care nu sunt clare: primul este factorul intern, asta înseamnă stabilitatea politică, iar al doilea este factorul extern, și anume, faptul că Republica Moldova nu poate ieși din criza de coronavirus daca nu primește fonduri străine. Or, țara noastră continuă să fie măcinată de sărăcie, corupție și instabilitate politică.

„Mediul de reședință este un factor important în determinarea nivelului de bunăstare a populației. Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%)”, potrivit datelor BNS.

Totodată, sărăcia variază și în funcție de nivelul de educație al capului gospodăriei și, respectiv, probabilitatea de a fi sărac este mai mică în cazul gospodăriilor cu un nivel mai înalt de instruire al principalului întreținător. Fiecare nivel de educație în plus al capului gospodăriei înseamnă o scădere a ratei sărăciei, de la 78,3% pentru gospodăriile unde capul gospodăriei are studii primare sau nu are studii, până la 4,6% în cazul gospodăriilor unde capul gospodăriei are studii superioare.

Citeşte şi:  Numărul de animale înregistrat în Moldova a scăzut cu o treime în ultimii ani

Republica Moldova rămâne țara cu cele mai mici venituri comparativ cu statele din regiune. De exemplu, venitul mediu ajustat per capita constituie 2050 USD sau 75% din cel al Ucrainei și doar 29% din cel al României. Or, salariul mediu, care este principala sursă de venit constituie doar a cincea parte, pentru moldoveni, din media salariilor Europei Centrale și de Est. Astfel, se acumulează un deficit al nivelului de trai – populația consumă mai mult decât câștigă.

Citeşte şi:  În ciuda atacurilor, Biserica Ortodoxă se bucură de cea mai mare încredere în Republica Moldova

PIB per capita, 2019

Moldova – 4503 USD per capita

Romania – 12919 USD per capita

Ucraina – 3659 USD per capita

Nivelul scăzut al veniturilor alimentează sărăcia populației. Or, problema este în durabilitatea veniturilor. În ultimii ani ponderea prestațiilor sociale a ajuns la 18,7% și al remitențelor la 12,5% care prin definiție nu pot servi drept surse durabile de venituri: remitențele au tendința, cu timpul, să scadă pe măsura reîntregirii familiilor migranților moldoveni în țările unde au plecat. Iar, prestațiile sociale, în contextul constrângerilor bugetare și a îmbătrânirii demografice, acestea vor servi mai curând drept sursă de riscuri și vulnerabilități sociale.

Citeşte şi:  În Republica Moldova există motive de îngrijorare privind calitatea aerului

Estimările arată o majorare a ratei sărăciei în Republica Moldova pe fundalul reducerii populației, diminuării forței de muncă și a lipsei locurilor de muncă.