Când sunteţi spitalizat, spitalul stochează o cantitate de informaţii: medicamentele care v-au fost administrate, bolile de care suferiţi, medicii şi specialiştii care v-au consultat. Ceea ce probabil nu ştiţi este că, la externare, spitalul vinde aceste informaţii unor societăţi comerciale.
Datorită acestei practici, industria farmaceutică poate şti cu precizie ce medicamente consumă un spital anume şi cum tratează un anume specialist o patologie specifică. O adevărată mină de aur în termeni de marketing.
Directorul Societăţii de Ajutor Reciproc Creştin, Jean Hermesse, care a descoperit această stare de lucruri, se răzvrăteşte: ,,Este scandalos !” ,,Aceasta înseamnă pur şi simplu transformarea informaţiilor medicale în marfă”. Pacientul nu şi-a dat consimţământul, dar informaţiile sunt livrate mai departe fără numele său. ,,Ar trebui să aibă loc o dezbatere publică, explică Jean Hermesse. Aceste informaţii au fost produse de personal (facturare, codificare, prestare) finanţat din banii publici. Pacienţii au dat spitalului aceste informaţii cu toată încrederea, fără a şti că se fac afaceri cu ele ! De când se finanţează sectorul îngrijirii sănătăţii cu comerţ ?”
Cum funcţionează sistemul ?
Societatea de Ajutor Reciproc Creştin a identificat o societate, Quintiles IMS, în centrul acestui sistem, la noi[1]. Începând din mai 2014, această companie multinaţională americană a cumpărat un program belgian de gestionare a datelor medicale, Forcea. Acest program este utilizat foarte mult în spitalele din Belgia. Mulţumită acestei achiziţii, Quintiles IMS propune în prezent spitalelor să-i furnizeze informaţiile din program pentru a le revinde unei terţe părţi. Noi am făcut rost de un contract propus structurilor spitaliceşti. Convenţia propusă spitalului explică limpede că ,,rezultatele activităţii” vor fi puse la dispoziţia ,,terţilor”.
Fragment dintr-un contract între societatea Quintiles şi un spital
Quintiles IMS este o multinaţională americană cotată la peste 7 miliarde de dolari. Societatea prelucrează informaţiile pentru a le revinde. ,,Nu este o firmă de caritate. Ştiu toţi unde merg aceste informaţii, la industria farmaceutică”, afirmă Jean Hermesse. ,,Ele pot de asemenea să ajungă în mâinile asiguratorilor”. Cel puţin 15 spitale din Belgia practică această vânzare a informaţiilor, potrivit Societăţii de Ajutor Reciproc Creştin.
Cuplarea informaţiilor farmaceutice, patologice şi de facturare permite în realitate a avea o cunoştinţă precisă privind practicile medicale în diferitele spitale ,,partenere”. Datorită informaţiilor se poate cunoaşte consumul de medicamente din spitalul respectiv, datorită nomenclaturii facturilor se ştie ce fel de specialist a prescris un anume tratament şi în care serviciu al spitalului. ,,Este o baie binecuvântată în termeni de marketing, pentru a ţinti acţiunile comerciale”, protestează directorul Societăţii, ,,mai ales când se ştie că cheltuielile de marketing ale sectorului farmaceutic depăşesc cheltuielile pentru cercetări ştiinţifice”.
Informaţiile sunt vândute pentru câteva mii de euro. ,,Pentru un spital cu 500 de paturi aceasta înseamnă circa 12.000 euro. O sumă mai mult derizorie în comparaţie cu valoarea acestor informaţii”, precizează Jean Hermesse.
Noi am încercat să obţinem precizări de la Quintiles IMS, fără succes.
Fragment dintr-un contract între societatea Quintiles şi un spital
Este legal acest lucru ?
,,Trebuie ca fişierele să fie fişiere codificate şi ca rezultatul statistic să nu poată permite recunoaşterea nici unuia din pacienţi”, susţine Stefan Verschuere, vice-preşedintele Comisiei pentru protecţia vieţii particulare. ,,Sunt chestiuni sensibile; ceea ce poate fi criticat este o anumită complicitate medico-farmaceutică în care responsabilii spitalelor vând informaţiile pentru a favoriza vânzarea medicamentelor. Din punct de vedere etic, acest lucru poate fi criticat, dar nu atinge principiul protecţiei vieţii particulare deoarece nu se ştie la ce pacient se referă”.
De ce adună spitalul toate aceste informaţii ? Este pur şi simplu o obligaţie pentru ca sistemul de rambursare să fie funcţional, pentru controale, pentru chestiuni de gestiune a sănătăţii publice. ,,Aceste informaţii servesc în mod normal diferitelor instituţii publice pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii”, explică Hermesse. ,,Nu ca, fără ştirea pacienţilor, cu toată discreţia, să fie vândute şi ca spitalul să fie plătit”.
Societatea de Ajutor Reciproc Creştin (La Mutualité Chrétienne) a descoperit această situaţie, deoarece un director de spital a tras semnalul de alarmă, refuzând să semneze contractul cu societatea Quintiles IMS. Societatea de Ajutor Reciproc Creştin nu doreşte să comunice numele spitalului pe care l-a identificat.
Jean Hermesse, directorul Societăţii, a denunţat această situaţie vineri la emisiunea ,,Matin premiere”.
de Thomas Gadisseux, 5 octombrie 2017
Traducere: Catacombele Ortodoxiei
[1] Adică, în Belgia.
