Managementul defectuos al Agenției Moldsilva și al altor instituții subordonate, cauzat în mare parte de lipsa unui sistem de evidență a contractelor de arendă, au dus la pierderea a peste 300 ha de pădure, tăieri ilegale de lemn cu o valoare de aproape 6 milioane de lei și defrișări ilegale a peste 13 ha de pădure și suprafețe forestiere.
Principalul responsabil de protecția integrității fondului forestier este Garda Forestieră. Angajații acesteia însă de cele mai multe ori nu își îndeplinesc sarcinile decât superficial. O dovadă în acest sens o constituie faptul că aproape 90% din defrișările ilegale au fost descoperite și documentate de către poliție și reprezentanții Inspectoratului Ecologic de Stat, iar în ultimii doi ani reprezentanții Gărzii Forestiere nu au participat la nici una din misiunile de verificare comune.
Constatările a fost făcută de către Centrul analitic „Expert-Grup”, care a analizat rapoartele Curții de Conturi privind gestiunea Fondului Forestier. Potrivit experților, dacă nu va fi urgentată procedura de corectare a greșelilor în delimitarea incorectă a suprafețelor de pădure, statul riscă să piardă peste 220 de ha de pădure în favoarea unor agenți economici.
În urma misiunii de audit, Moldsilva a contestat drepturile de proprietate pentru 192.72 ha, păduri care au trecut din proprietatea statului în proprietatea persoanelor fizice nerespectându-se cadrul legal existent. Acestea au fost fie subarendate, fie vândute, ca urmare a schimbării numerelor cadastrale ale trupurilor de pădure. Tot drept urmare a misiunii de audit, au fost identificate și documentate 183.85 ha, care au fost ocupate în mod abuziv de către persoane fizice și juridice.
Acum doi ani, Curtea de Conturi a identificat o serie de probleme ce țin de gestiunea sectorului forestier, după care au fost formulate un șir de recomandări care ar fi contribuit la îmbunătățirea situației. Din cele 72 de recomandări ale Curții de Conturi, au fost implementate doar 31.
Cele mai multe restanțe se referă la implementarea recomandărilor privind darea în arendă a spațiilor forestiere. Termenul stabilit de lege pentru arenda în scopuri de gospodărire cinegetică este de la 10 la 20 ani. Totodată, este necesar acordul Ministerului Mediului. Cel puţin aceste două condiţii legale nu sunt respectate în practica actuală de dare în arendă în scopuri de gospodărire cinegetică pentru toate cele 48 de contracte de arendă întocmite în ultimii doi ani. Misiunea de audit relevă ca restanțele arendașilor față de Agenție au înregistrat o creștere continuă (10,6 mil.lei, la situația din 01.01.2015). Mecanismul utilizat la stabilirea plății pentru arendă este ineficient, eroarea fundamentală, care a dus sau va duce la pierderea importantelor beneficii economice, este că nu s-a mers pe licitarea proiectelor concrete. Este evident că un proiect dezvoltat în jurul Chișinăului are un potențial economic cu mult mai mare decât în altă parte. Prin urmare, și beneficiile statului de pe acest teren ar fi trebuit să fie în corespundere cu aceste beneficii, constată „Expert Grup”. Mai multe detalii despre raportul întocmit de experți îl puteți citi aici.
Centrul pentru Investigații Jurnalistice a publicat anterior mai multe anchete despre afacerile cu terenurile date în arendă în păduri. Pe aceste loturi, mulți au construit case luxoase pe care le-au scos ulterior în vânzare.
Sursa: anticoruptie/md
