copil-saracAutocenzura în presă funcționează din plin. Ne-au demonstrat-o ecourile raportului privind infamele metode de „investigație” prin tortură ale CIA. În presa românească ele au fost palide, cele mai curajoase articole inserând undeva pe la jumătatea textului ceva despre faptul că acestea au fost brutale și, cel mai probabil, inutile. În rest, dovedind că omul este sub vremi – și nu vremile sub om – s-a pus batista pe țambal ca nu cumva, scriind critic, să punem în pericol parteneriatul strategic sau, mai rău, să nu fim, Doamne ferește, cu Rusia.

Deși mult mai puțin vizibilă în România și accesibilă doar celor cu preocupări de nișă, dar interesantă ca subiect de presă (cu siguranță însă la fel de incorectă politic) este situația sărăciei în rândul copiilor din Statele Unite ale Americii.

Dintru început, pentru că va fi imposibil să evităm comparațiile stupide și acuzațiile și mai stupide, precizăm că gradul de sărăcie este măsurat diferit de la țară la țară și că, evident, un copil sărac din America este mai bogat decât unul din Rusia și trăiește incomparabil mai bine ca unul din Angola. Totuși, cifrele sunt uluitoare și arată că pauperizarea copiilor este în creștere în SUA.

Citeşte şi:  Germania: Incestul, un „drept fundamental”

Aproape 65% dintre copiii din Statele Unite trăiesc în gospodării care primesc o formă de ajutor de la guvernul federal. Economia americană trece printr-o perioadă de stabilitate și creștere, însă clasa medie este în mod sistematic distrusă, ceea ce are un impact major asupra copiilor, mai ales că în general familiile mai sărace au mai mulți copii decât cele bogate. Iată câteva cifre:

1. Centrul național pentru copiii săraci (National Center for Children in Poverty) precizează că 45 de procente din copiii Americii sunt acum în familii cu venituri scăzute.

2. Conform ultimului raport al biroului federal de statistică (Census Bureau), 65 de procente din toți copiii trăiesc în gospodării care primesc o formă sau alta de ajutor guvernamental.

3. UNICEF spune că aproape două treimi din copii „locuiesc în gospodării cu un venit sub 60% din cel mediu național”.

Citeşte şi:  Dr David Mackereth din Anglia a rămas fără slujbă deoarece crede că sexul unui om este determinat prin naștere

4. Statele Unite sunt pe locul 36 din cele 41 de națiuni dezvoltate analizate de UNICEF.

5. Un procent uimitor de 45 de procente din copiii afro-americani trăiesc în zone de „sărăcie concentrată” (“concentrated poverty”).

6. 40,9 procente din copiii care locuiesc cu doar un părinte sunt în stare de sărăcie.

7. Numărul mamelor singure care au un loc de muncă suficient de bine plătit este depășit azi de cel al mamelor singure care primesc „food stamps” – un fel de tichete de masă acordate persoanelor fără venituri sau cu un venit foarte redus. În urmă cu un deceniu, proporția era de 2:1 în favoarea primelor.

8. 49 de milioane de americani se luptă cu insecuritatea alimentară.

9. Conform ultimului raport al Centrului național pentru familiile fără adăpost (National Center on Family Homelessness), numărul copiilor fără adăpost din SUA a ajuns la 2,5 milioane, cel mai ridicat din istorie.

10. Un sondaj recent a descoperit că circa 22 de procente din populația SUA a apelat cel puțin o dată la ajutor alimentar distribuit de biserici.

Citeşte şi:  În plină revoltă a americanilor, compania NIKE scoate un clip publicitar cu îndemnul: "Să nu stai şi să taci"

11. În acest an, aproape una din 5 gospodării din SUA va trece sărbătorile de iarnă cu ajutorul „food stamps”.

12. Părinții copiilor mici sunt cei mai afectați de faptul că nu reușesc să câștige suficient. În toate domeniile mai puțin sănătatea, venitul mediu ajustat cu inflația pentru persoanele din grupa de vârstă 25-34 de ani a scăzut. (The Atlantic)

13. McDonald’s, rețeaua de restaurante fast food care în mod tradițional reprezentau o soluție pentru o masă ieftină în cazul familiilor sărace a raportat cea mai scăzută cifră de vânzări din ultimul deceniu. Și nu credem că oamenii și-au schimbat obiceiurile alimentare, renunțând la mizeriile toxice pe care lanțurile fast food le servesc, ci că, pur și simplu, unii nu își mai permit nici măcar atât.

Noi ne limităm la cele de mai sus. În rest, economiștii vor spune ce și cum. Și, mai ales, de ce se întâmplă aceste lucruri. 

Sursa: Cultura Vietii