Suedezii sunt în mișcare. Problemele din multe municipalități determină suedezii să plece în alte zone cu mai puține probleme socioeconomice. Evenimentul a atras recent atenția mass-media din Suedia.

Luăm, de exemplu, micul oraș pitoresc de Filipstad (10.000 locuitori). Televiziunea suedeză a realizat recent un documentar despre oraș, care se găsește atât într-o criză financiară cât și într-o criză existențială.

„Experimentam un schimb de populație. Puteți gândi ce doriți … Dar este pur și simplu o afirmație asupra unui fapt prin care trecem și trebuie să ne ocupăm de aceasta”, a spus Jim Frölander, manager de integrare în municipiul Filipstad, spune în documentar.

Între 2012 și 2018, 640 suedezi autohtoni au părăsit orașul, iar 963 de cetățeni străini s-au mutat în oraș. Cei care pleacă sunt persoane în vârstă de muncă (20-64 de ani), ceea ce înseamnă că veniturile fiscale ale municipalității se micșorează, agravând criza financiară a orașului.

Cel mai mare flux de imigranți a venit în timpul crizei migrației din 2015. Filipstad, conform documentarului, a fost unul dintre municipiile care a primit cel mai mare număr de imigranți raportat ca procent din populația sa.

Claes Hultgren, șeful municipalității, a scris în ultimul raport financiar al Filipstad:

„În Filipstad, există aproximativ 750 de adulți din Siria, Somalia, Eritrea, Afganistan și Irak … În acest grup, șomajul și dependența sunt foarte mari, în timp ce nivelul de educație este foarte scăzut. Acest grup prezintă riscul de a termina într-o excludere eternă, care încarcă deja puternic economia municipală „.

Hultgren a explicat că mulți dintre nou-veniți nu au calificările pentru a intra pe piața muncii: „[Ei] sunt poate prea bătrâni și analfabeți sau au un nivel educațional foarte scăzut. Trebuie să acceptăm că vor exista oameni care vor avea nevoie de sprijinul societății permanent pentru subzisțenta lor.”

Conform documentarului, șomajul se situează la 80% în rândul rezidenților orașului născuți din străinătate, în timp ce orașul suferă o lipsă severă de profesori și asistente. În zece ani, cheltuielile din Filipstad pentru asistența socială au crescut cu 300% – de la 10 milioane de coroane (1 milion USD) în 2009 la aproape 30 de milioane (3,1 milioane USD) în 2018. Proiecția pentru 2019 este de 31 de milioane de coroane suedeze (3,2 milioane de dolari). În acest an, Filipstad pur și simplu nu are cele 30 de milioane de coroane în bugetul său.

Citeşte şi:  Pr. Iosif Vatopedinul: Războiul ce vine niciodată nu a fost atât de mare şi groaznic, şi pace nu va fi

Filipstad este departe de-a fi singura municipalitate suedeză care întâmpină aceste probleme.

Ca urmare a preluării atâtor imigranți într-un interval de timp relativ scurt, nu numai în perioada de criză extraordinară a migrației din 2015, ci, în ansamblu, în anii 2012-2017, municipalitățile luptă cu șomaj ridicat, o creștere a sărăciei copiilor și creșterea cheltuielilor de asistență socială, potrivit lui Jim Frölander.

„Devine mult mai vizibil în municipalitățile mai mici. Nu puteți să o izolați [problema] într-o suburbie și apoi să simulați „afacerea ca de obicei„, deoarece afectează întregul corp al societății respective și asta se va întâmpla în toată Suedia, de asemenea.” Frölander are clar că nu este împotriva imigrației și crede că imigranții sunt „oameni buni”.

Fiecare a patra municipalitate și fiecare a treia regiune, potrivit unui raport al Asociației Suedeze a Autorităților Locale și a Regiunilor (SKL), au avut un deficit bugetar în 2018, a scris jurnalista Lotta Gröning recent într-o publicație publicată în ziarul suedez Expressen. Municipalitățile ar trebui să primească 5 miliarde de coroane în plus (517 milioane de dolari) pe an timp de trei ani, dar Gröning scrie că această sumă nu este suficientă, întrucât 22 de miliarde de coroane (2,27 miliarde de dolari) încă „lipsesc”: „Pur și simplu nu există suficienți bani pentru școli și îngrijirea [sănătății] – nucleul statului de bunăstare social-democrat. Valul de refugiați a făcut presiuni extraordinare, nu în ultimul rând [asupra] municipalităților sărace, iar acum costurile asistenței sociale cresc. În plus, populația îmbătrânește și adaugă la aceasta o recesiune care se apropie …

„Critica [guvernului] vine nu doar din partea politicienilor locali, ci vine și de la fostul lider al partidului [social-democrat] Göran Persson, care avertizează asupra poziției vulnerabile a municipalităților. Președintele LO, Karl-Petter Thorwaldsson, de asemenea membru al comitetul executiv al partidului, îl avertizează pe [premierul] Ștefan Löfven cu privire la criza municipalităților și solicită acțiuni… „

Citeşte şi:  Fenomene meteo extreme în Spania! Mai multe oraşe au fost măturate de vânt

Suedezii își părăsesc satele și orașele din alte motive, precum lipsa securității personale. Violențele bandelor, atacurile, împușcăturile, bombele și incendierile mașinilor au fost frecvente. Pe 31 august, Aftonbladet a difuzat o știre despre Emma Zetterholm, care a ales să părăsească Malmö împreuna cu familia după ce a trăit în oraș timp de 18 ani. „Încă iubesc Malmö, dar eu și familia mea nu mai putem trăi aici”, a spus ea pentru ziar. „Violența s-a apropiat din ce în ce mai mult de mine, de rudele, prietenii și colegii mei”.

În urmă cu șase ani, Emma Zetterholm s-a mutat într-o zonă idilică cu vile vechi. Cu toate acestea, destul de curând, automobilele incendiate, împușcaturile și exploziile au umplut noaptea. Un club de noapte ilegal funcționa aproape și zgomotul din jurul său – explozii și împușcături – a continuat toată noaptea. Vecinii care s-au plâns au primit amenințări verbale și pietre aruncate prin ferestrele lor. Într-o zi, un bărbat a fost ucis la lumina zilei, aproape de un loc de joacă plin de lume. În alte ocazii, copiii au fost aproape loviți de gloanțele care trecuseră prin ferestre.

Zetterholm explică că a simțit cum situația familiei sale este bizară, dar tot a încercat să se convingă că nu este atât de periculoasă. Ea spune că se simte „îngrozitor” să faci parte dintr-o tendința în care „clasa de mijloc bine educată, albă, fuge de zonele problematice”.

„Am încercat să apăr Malmö”, a spus ea, „dar cu cât trece timpul și observi că nu există îmbunătățiri, în cele din urmă îți pierzi capacitatea de rezistența”. Cel puțin zece familii au părăsit zona acum, a spus ea, multe pentru alte zone din sudul Suediei.

Mulți suedezi abandonează orașele lor, dar unii au decis să părăsească țara total. Pe 4 septembrie, a avut loc o explozie în fața unei clădiri de apartamente din Malmö. Explozia s-a auzit în multe părți ale orașului. Un bărbat danez din cartier, Magne Juul, a declarat pentru Kvällsposten că, după acest ultim bombardament, el are în vedere acum să se întoarcă în Danemarca după ce a trăit 15 ani în Malmö.

Citeşte şi:  NU DAI BIOMETRIA - NU AI BANI... Banca Rusiei introduce identificarea video a clienților băncii

Fostul ministru al Muncii Sven Otto Littorin, care acum locuiește și lucrează în Dubai, a scris recent pe pagina sa de Facebook: „Nu pot spune că regret decizia de a mă muta în străinătate. Am venit într-o țară cu una dintre cele mai mici rate de criminalitate din lume … Întrebarea este dacă cineva îndrăznește și vrea să se mute înapoi [în Suedia]”.

Littorin, care a avut în trecut funcția de secretar al Partidului Moderat, s-a văzut obligat să scrie postul după ce a citit despre un băiat suedez care a fost abuzat, jefuit și a cărui viață a fost amenințată de bande, si autoritățile suedeze i-au spus să nu denunțe la poliție întrucât aceasta ar înrăutăți lucrurile pentru el. „Acesta a fost unul dintre textele cele mai proaste pe care le-am citit”, a scris fostul ministru despre poveste.

„În calitate de părinte, te înfurii, te apucă disperarea … Rezultatul este că cei care își pot permite și își pot permite se mută. De la Uppsala sau Saltsjö Boo. Într-o parte mai liniștită a țării sau în străinătate. Cei care nu au aceleași oportunități [de a se muta] rămân acolo unde sunt. Este devastator …”

Cu toate acestea, Suedia este documentată de Statistics Sweden, printre țările în care cel mai mare procent de rezidenți întâmpină probleme în zonele în care trăiesc. În 2017, potrivit Statistics Sweden, „aproximativ 13% din populația Suediei întâmpină probleme în propriile zone rezidențiale cu criminalitate, violență sau vandalism. Este una dintre cele mai mari proporții din Europa.” Prin comparație, celelalte țări nordice au fost plasate printre țările cu cel mai mic procent de populație care întâmpină astfel de probleme în propria lor zonă rezidențială. În Norvegia, aproximativ 4% au probleme cu violența, criminalitatea și vandalismul. Proporțiile corespunzătoare pentru Danemarca și Finlanda au fost de 8%, respectiv 6%.

Nu este de mirare, așadar, că mulți suedezi aleg să-si părăsească casele – fie să caute orașe suedeze care funcționează mai bine, fie alte țări definitiv.

Sursa: https://www.gatestoneinstitute.org/14894/swedes-are-fleeing

Traducere: Invictus Web Media.com