Ministerul Mediului avea obligația încă din 2012 să se asigure că în Republica Moldova este construit un Centru de prelucrare a deșeurilor periculoase.

Totuși în anul 2017 un raport al Curții de Conturi scoate în evidență că tot ce s-a realizat este un studiu de fezabilitate care a costat 52.000 de euro. În plus locul identificat de ministerul Mediului pentru a construi acest centru se află în localitatea Sângera din municipiul Chișinău, chiar dacă legea spune că astfel de centre nu trebuie construie în localități rurale sau urbane, relatează molnova.eu

Am discutat cu raportorul pe marginea auditului Victor Munteanu, șeful Direcției patrimoniu în cadrul Direcției generale auditul finanțelor publice. Auditorul ne-a comunicat că prin Acordul de Asociere statul s-a obligat să creeze un sistem integrat de management al deșeurilor și să impună responsabilitatea extinsă a producătorilor de deșeuri. Aceste lucruri sunt stabilite în directiva 208 cu privire la deșeuri. Probele de audit denotă că gestiunea deșeurilor municipale se efectuează cu încălcarea legislației de mediu, iar cantitățile enorme de deșeuri menajere eliminate la gunoiști conduc spre catastrofă ecologică.

Satele nu au servicii de salubrizare

Victor Munteanu ne spune că acoperirea cu servicii de salubrizare în localitățile urbane constituie circa 60-70%, iar în localitățile rurale între 6-10%. Remarcăm astfel că în majoritatea localităților rurale nu se colectează gunoiul.

Referitorul la Centrul care ar trebuie să prelucreze deșeurile Victor Munteanu ne spune că a constatat ca auditor că ministerul Mediului a mers din stat pe o cale greșită deoarece a decis să construiască în oraș, nu departe de locuințele oamenilor, un Centru de prelucrare a deșeurilor periculoase.

Centrul de prelucrare a deșeurilor periculoase trebuie să prelucreze deșeurile de baterii și acumulatori, deșeurile din pesticide, uleiuri uzate, precum și mercur. Ministerul Mediului a planificat 1.8 milioane de euro pentru acest Centru care ar trebui să aibă o capacitate de prelucrare de 7324 tone pe an. Centrul ar trebui să prelucreze deșeuri chimice și solvenți: 1786 tone pe an, deșeuri din baterii și acumulatori: 2371 tone pe an, deșeuri din pesticide: 803 tone pe an și 333 tone pe an deșeuri din mercur.

Amintim că ministerul Mediului este instituția care gestionează Fondul ecologic național care în 2016 a avut valoarea de 258 milioane lei (aproximativ 12 milioane euro).

Victor Munteanu concluzionează că s-a tergiversat implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor.

Ministerul cu „intenții bune”

Reprezentanta ministerului Mediului a declarat la ședința Curții de Conturi că „intențiile ministerului sunt foarte bune, din păcate nici statul și nici primăriile nu ne oferă terenuri pentru a construi centre de management integrat al deșeurilor”. Reprezentanta de la Mediu consideră că instabilitatea politică, lipsa de înțelegere a problemelor de mediu din partea populației și autoritățile locale se fac vinovate de faptul că Strategie de mediu nu este implementată corespunzător.

Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi a remarcat că în trecerea de la managementul punctiform al deșeurilor din perioada sovietică spre managementul integrat s-a ajuns la „sistemul anarhic de management al deșeurilor.”

Conform raportului Curții de Conturi 99,7% sau 1147 de gunoiști situate în mediul urban și cel rural nu corespund cerințelor legislației de mediu. Adică nu sunt autorizate, funcționează în lipsa avizului expertizei ecologice de stat și avizului sanitaro-epidemiologic, nu există o infrastructură de depozite de deșeuri clasificate conform categoriilor prevăzute în Directiva comunitară privind depozitele de deșeuri.

Pentru comparație în Cehia deja nu se mai aruncă deșeurile în gunoiști deoarece practic totul se colectează și se reciclează. Potrivit unor studii, cantitatea de deșeuri în zonele urbane pe cap de locuitor constituie 1,0 kg/zi, iar în zonele rurale – 0,5 kg/zi.