Pentru ce îngăduie Dumnezeu diavolului să ne ispitească?

Ca să Îşi aleagă pe fiii Săi, Dumnezeu nu îngăduie o încercare dacă nu va ieşi ceva bun din ea. Când Dumnezeu vede că va rezulta un bine mai mare, lasă pe diavol să-şi facă treaba sa. Dumnezeu putea să-l desfiinţeze pe diavol; doar este Dumnezeu. Dacă ar vrea, şi acum l-ar putea aduna ghem în iad, dar îl lasă spre binele nostru. Numai dacă vede mai înainte că va ieşi un bine, Dumnezeu îi îngăduie să ne ispitească. Dacă nu iese binele, nu i se îngăduie.

Citeşte şi:  Sfântul Siluan Athonitul: Ține mintea în iad și nu deznădăjdui!

Toate le îngăduie Dumnezeu spre binele nostru. Dacă nu ne-ar ispiti cel rău, am crede poate că suntem chiar şi sfinţi. Aşadar, Dumnezeu îngăduie diavolului să ne lovească cu răutate, pentru că prin lovitura ce ne-o dă, alungă tot praful de pe noi şi ne scutură sufletul nostru cel prăfuit.

Citeşte şi:  Dacă vă vedeţi soţul ori soţia supărată, să ştiţi că nu trebuie să-l luaţi la rost atunci. Trebuie spuneţi aşa cum spun şi eu..

Când omul se va uni cu Dumnezeu, nu va mai exista loc să mai intre cel viclean, dar nici motiv ca Dumnezeu să îngăduie celui viclean să-l ispitească. Dumnezeu îngăduie ispitele nu pentru ca diavolul să ne tiranizeze, ci în felul acesta să dăm “examene” pentru cealaltă viaţă. Dacă omul moare şi nu le trece, cade. Reexaminare nu există.

Citeşte şi:  Dumnezeu nu ingaduie o incercare, daca nu va iesi ceva bun

Sfântul Paisie Aghioritul

Extras din „Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan”, Vol. 1 , Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2003, pag. 59-61