MUŞEŢELUL – floarea sănătăţii

Bătrânii din satele dobrogene îl mai numesc şi floa­rea raiului, semn al uimitoarei sale puteri de a vindeca orice suferinţă, de a aduce liniştea şi starea de bine. Puterile vindecătoare dăruite de natură îl în­scriu, fără drept de apel, în prima linie a plantelor care în­tăresc sis­temul de protecţie al or­ga­nis­mului. Locul său bine­me­ritat a fost confirmat şi de cercetările biochi­miş­tilor contem­porani, care au de­mon­strat că muşeţelul este un imba­ta­bil a­mestec de substanţe imuno-stimu­la­toare.
În urma unui experiment realizat în Ma­rea Britanie, cercetătorii au desco­pe­rit că principiile active din flori­le de mu­şeţel ajută celulele sistemului imuni­tar să iden­tifice şi să elimine mai rapid sur­sele de infecţie din orga­nism. Finan­ţat de o companie farmaceutică din oraşul Oxford, studiul a avut ca subiect un eşan­tion format din paisprezece adulţi, şapte femei şi şapte bărbaţi. Fie­care vo­luntar a consumat cinci căni de ceai de mu­şe­ţel pe zi, timp de două săp­tămâni. La finalul experi­men­tului, ana­lizele de sânge au de­mon­strat atât exis­tenţa unei puternice activi­tăţi anti­bacteriene cât şi o eliminare ac­celerată a toxinelor. În următoarele şase luni, per­soanele care au participat la ex­periment s-au bucurat de aceeaşi imuni­tate crescută.
Substanţele active din muşeţel se asi­milează foarte uşor, dovedind o mira­cu­loasă compatibilitate cu orga­nis­mul uman. Proprietăţile antibacteriene şi an­ti­fungice sunt concentrate în uleiuri vo­la­tile, motiv pentru care cel mai eficient preparat este ceaiul. Ală­turi de tradiţio­nala infuzie, există numeroase posi­bi­li­tăţi de a îmbina calităţile mu­şeţelului cu virtuţile altor me­­dicamente naturale. Iată câteva reţete, uşor de pre­gătit acasă:

Infuzie din muşeţel şi cimbru

Este un tonifiant ideal pentru siste­mul nostru imu­nitar, mai ales acum, în sezonul rece. Cimbrul reprezin­tă un ve­ri­tabil antibiotic natural, care acţionează pe două fronturi: distruge agenţii pato­geni şi întăreşte capacitatea organis­mu­lui de a se autoapăra. Aceste cali­tăţi am­plifică acţiunea benefică a muşe­ţe­lului transfor­mând infuzia într-o ade­vă­rată porţie de imunitate.
Ceaiul se prepară amestecând două linguri de mu­şeţel uscat (30 g) cu o lin­gu­ră de cimbru uscat (15 g). Peste plan­­te se toarnă un litru de apă şi se pun la fiert. După ce au dat în clocot, se lasă la infuzat 10 minute. Sunt reco­man­date trei căni pe zi, înainte de fiecare masă. O cură de trei săptămâni tonifică şi revigorează întregul orga­nism.

Mixtură imunostimulatoare

Ingrediente: trei linguri de muşeţel uscat (apro­ximativ 45 g), o lingură de măceşe uscate şi mă­runţite groşcior (15 g), o lingură de flori de soc uscate (15 g) şi două linguriţe de scoarţă de salvie uscată (10 g). Plantele se amestecă foarte bine şi se păstrează într-un recipient din sticlă, care poate fi închis er­me­tic. Pentru a obţine infuzia, se folosesc două lin­guriţe (10 g) din ames­tecul de ierburi la o cană de apă clocotită. Sunt recomandate două căni pe zi, dimineaţa şi seara, iar cura durează trei săptămâni.

Ceai împotriva infecţiilor fungice

Este un ajutor de nepreţuit când, datorită imuno­de­ficienţei, infecţiile fungice dau primele semne sau deja s-au instalat. Ingrediente: două linguri de muşeţel (30 g), o lingură de mentă (15 g), o lingură de cimbru (15 g) şi două lin­gu­riţe de scorţişoară (10 g). Se folosesc două linguriţe de ames­tec la o cană de apă clocotită. Pentru profilaxie este recomandată o cană pe zi, dimi­neaţa, pe stomacul gol. Ca adjuvant în tratamentul in­fec­ţiilor, este necesar să consumăm trei căni pe zi, înainte de fie­care masă.

Ulei de muşeţel şi mentă

Este benefic mai ales pentru a reduce sensibilitatea căilor respiratorii superioa­re, principala „poartă” de intrare a viru­şilor şi bacteriilor, punct vulnerabil al sistemului imunitar. Ingrediente: 40 g flori de muşeţel, uscate şi mărunţite, 20 g frunze de mentă uscate şi 300 ml ulei de măsline. Într-un vas emailat se ames­tecă întâi plantele şi apoi se adaugă uleiul. Vasul se fierbe pe baie de aburi timp de 3 ore, vreme în care trebuie să comple­tăm permanent apa care se eva­poră din vasul aflat direct pe flacăra ara­gazului. Du­pă acest interval, se lasă la răcit şi se stre­coară. Uleiul trebuie păs­trat în sticluţe mici, de culoare închisă, în locuri răcoroase. Doza optimă este de o linguriţă, de două ori pe zi, pe toată durata anotimpului rece.

Cunoscut de veacuri drept arborele care alină sufe­rinţele sufletului, teiul se înscrie în mod firesc în lista plantelor care luptă pentru echilibru şi sănătate. Argu­mentul este foar­te simplu: când sufletul este bol­nav, se îmbolnăveşte şi trupul. Perioadele de agi­taţie, stările de neli­nişte şi incertitu­di­ne, cu alte cu­vinte episoadele de stres pre­lungit, slăbesc până la epui­zare capacita­tea orga­nis­mului de a face faţă bolilor. În zilele noas­tre, stresul a devenit principalul inamic al sistemului imunitar şi contribuie considerabil la apari­ţia bolilor. De pildă, studii recente au demonstrat că stre­sul contribuie în proporţie de 60% la apariţia cance­rului. Din această perspectivă, flo­rile de tei, prin cali­tăţile neuro­seda­tive şi detoxi­fi­ante, reprezintă un ade­vă­rat concen­trat de echilibru, sănătate şi vitalitate. Nu în ultimul rând, florile teiului con­ţin sub­stanţe care sti­mulează refacerea ţe­suturilor ajutând organismul să în­lo­cu­iască rapid celulele bolnave cu alte­le noi şi sănă­toase. Pentru a ne bucura de protecţia şi sănătatea pe care arbo­re­le magic ne-o oferă prin buchetele sale de flori parfumate, trebuie să ape­lăm cât mai des la prepa­ratele medi­ci­nale pe bază de tei. Iată câteva exem­ple:

Ceai de tei şi rozmarin

Ingrediente: o linguriţă de flori de tei uscate şi mă­runţite (5 g) şi o lingu­riţă de rozmarin uscat. Pes­te ames­tecul de plante se toarnă o cană de apă clo­cotită şi se lasă la infuzat 5-10 mi­nu­te. Ceaiul poate fi îndulcit cu miere şi, după gust, se poate adăuga un praf de scorţişoară. Efectul binefăcător al teiului se face simţit pe deplin dacă ne obişnuim să bem, cu regularitate, trei căni pe zi, vreme de trei săptămâni.

Tinctură din flori de tei

Este un elixir concentrat cu efecte terapeutice deo­se­bit de puternice deoarece fluidizează sân­ge­le, gră­beş­te eliminarea toxinelor şi ajută globulele albe (lim­fo­citele de tip B) să producă anticorpi. Ingrediente: 20 g flori de tei, uscate şi măcinate, şi 100 ml alcool ali­men­tar de 70 de grade. Plan­tele se pun într-un bor­can de sticlă şi deasupra se toarnă alcoolul. După ce recipi­entul a fost închis ermetic se păstrează în locuri ferite de lumină timp de 10 zile, agitând maceratul de trei ori pe zi. La finalul acestei perioade, lichidul se filtrează şi se păstrează în frigider încă 6 zile, pentru a se decanta. Tinctura se separă de reziduuri şi se păs­trează în sticlu­ţe închise la culoare. Pentru copii, doza recomandată este de 20 de picături, administrate seara, iar pentru adulţi, 30 de picături, de două ori pe zi. Cura se ţine două sau trei săptămâni şi, dacă este necesar, se reia du­pă o pauză de 7 zile, vreme de 3 luni.

Extract fluid de tei

Este un preparat cu efecte puternice, recomandat în cazuri de insomnie, iritabilitate exagerată, depresie sau atacuri de panică. Remediul se obţine prin fierberea pe baie de aburi a 100 ml de tinctură. Pre­paratul este lăsat pe foc până când cantitatea iniţială se redu­ce prin eva­porare la 30 ml, aproximativ 2 linguri de lichid. Prin acest procedeu alcoolul se evaporă şi substanţele active ale plantei devin mult mai efici­ente. Pentru tratament, sunt in­dicate 20-30 de picături, dizol­vate în apă, de 2-3 ori pe zi, înainte de fiecare masă. Cura se ţine două sau trei săp­tămâni şi, dacă este necesar, se reia după o pauză de 7 zile.

Vin medicinal din tei şi busuioc

Este un leac benefic pentru cei care suferă de obo­sea­lă cronică, au un somn agitat sau se trezesc des în tim­pul nop­ţii. Ingrediente: într-o sticlă de un litru se pun 50 g flori de tei şi 50 g busuioc uscat şi mărunţit. Deasupra se toarnă vin roşu sec şi sticla se astupă bine cu un dop de plută. Poţiunea se lasă la macerat două săptămâni, perioadă în care se agită de 3 ori pe zi. Apoi vinul se strecoară şi se depozitează în locuri umbroase. Se bea un păhărel (100 ml) seara, înainte de culcare.

Precizarea farmacistului: „Cele cinci plante pre­­zentate sunt întăritoare naturale ale sistemului imu­nitar, au efecte de durată, ne protejează de agresiunea mediului, dar cu următoarele condiţii: să fie culese, uscate şi păstrate în mod corespunzător”. D-l farma­cist Ion Bobaru a început să desluşească tainele plan­telor încă din vremea adolescenţei, fiind absolvent al Liceului Agricol din Vidra, judeţul Giurgiu, cu diploma de tehnician agronom. „În facultate, am observat cu sur­­prindere că unele ierburi prezentate în manualele de liceu drept buruieni ce trebuie stârpite sunt, de fapt, valoroase plante medicinale. De atunci am înce­put să fiu fascinat de forţa ierburilor de leac şi sunt bucuros, ori de câte ori pot ajuta oamenii cu ceea ce ştiu despre cultivarea, îngrijirea şi transformarea lor în medica­mente”.

formula-as.ro