Mutatul de la oraş la ţară a devenit un fenomen în România, mai ales de la debutul crizei Covid, relatează mediafax.ro.
Tot mai mulţi orăşeni aleg să se mute la ţară
Aşa că gospodăria ţărănească este în centrul atenţiei autorităţilor. Prin legea promulgată de acestea, gospodăria poate să devină membru asociat în cooperative agricole. Aşa că ţăranii noştri vor redescoperi beneficiile acestei forme de organizare, în care investiţiile se fac la comun.
- Ce facilităţi fiscale va primi gospodăria ţărănească?
Printr-un act normativ ce va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, gospodăria ţărănească va putea fi scutită de la plata impozitului pe terenuri şi clădiri. Dar, bineînţeles, cu o condiţie: să fie înscrisă într-o cooperativă agricolă! Aşa că membrii cooperatori nu vor mai plăti impozitul pe clădirile şi terenurile utilizate pentru producţia cooperativei agricole. Această facilitate fiscală va fi valabilă pentru primii 5 ani de la începerea activităţii în cazul celor nou-înfiinţate. E valabilă aceeaşi perioadă şi pentru cele deja înfiinţate, care au o cifră anuală netă de până la 10 milioane de euro până la finalul anului trecut.
- Cum a schimbat pandemia dorinţa oamenilor de a se muta din oraş la ţară?
De la începutul crizei până acum, în România a crescut cererea pentru imobiliare în mediul rural. Sunt totuşi căutate în special casele din localităţile aflate în apropierea marilor oraşe. Motivul? Tinerii nu-şi mai doresc să treacă printr-o nouă eventuală izolare la bloc, în apartament. Aceştia simt nevoia de aer curat şi de un spaţiu mai mare. Cele mai recente date oficiale arată că, anual, în România peste 110.000 de oameni se mută de la oraş la sat, în timp ce numărul celor care se mută de la sat la oraş este de aproximativ 87.000.
Peste 22.000 de tineri au cerut finanţări să se mute la ţară. Aproximativ 87.000 de oameni se muta de la sat, la oraş.
